Robotul Minerva ca: 
de Radu Magdin, analist, fost consilier de Prim Ministri in Romania si Republica Moldova
Contextul general
Exista doua schimbari de context carora Romania va trebui sa le faca fata pana in 2030, schimbari care pot fi catalogate ca o resetare a modului in care Romania va functiona. Resetarea unor variabile economice esentiale este o certitudine, iar lipsa de pregatire poate genera dezechilibre economice majore si o vulnerabilizare majora a Romaniei.
O prima resetare va fi legata de statutul pe care il are Romania in UE. Inainte de aderare si ulterior, ca membru cu drepturi depline, Romania a beneficiat de programe de finantare masive din partea UE care au stat la baza dezvoltarii accelerate a tarii. Conform MIPE, pana in primavara lui 2023, Romania primise de la UE, incepand cu momentul aderarii, o suma neta de 56 de miliarde de euro. Este o suma fara de care dezvoltarea economica a Romaniei nu ar fi fost posibila, in conditiile in care bugetul subdimensionat fie a neglijat in mod constant nevoia de finantare a dezvoltarii favorizand consumul, fie, atunci cand a finantat proiecte, a facut-o pagubos prin calitatea sau oportunitatea investitiilor. In prezent, in plus fata de fondurile europene clasice, PNRR ofera o sursa generoasa de finantare a dezvoltarii economice. Conform ministrului de finante, pana in prezent, Romania a primit 9 miliarde de euro din PNRR si, cu conditia indeplinirii reformelor promise, urmeaza sa mai primeasca inca 19 miliarde pana in 2026.
Incepand cu 2026, robinetul finantarilor din partea UE se va micsora. Motivele principale tin de finantarea noilor aspiranti la statutul de membru al UE si de finantarea efortului de reconstructie al Ucrainei, unde suma necesara reconstructiei este estimata la peste 500 de miliarde de dolari. Astfel, Romania, alaturi de celelalte state membre, va deveni un contributor net la bugetul UE. Din acel moment, dezvoltarea Romaniei va fi finantata in primul rand din resurse interne. Va fi o schimbare de paradigma, o resetare a modului in care a fost finantata dezvoltarea din ultimele decenii ale Romaniei si intretinerea proiectelor care au fost create prin finantarea UE.
A doua resetare economica va fi legata de faptul ca, tot incepand cu 2026, va incepe valul pensionarii “decreteilor”. Va fi un moment definitoriu pentru inversarea piramidei varstelor a populatiei din Romania. Este cea mai numeroasa generatie a Romaniei, care in momentul de fata inca plateste pensiile celor varstnici. Incepand cu 2026, pe masura pensionarii, vor inceta sa plateasca si vor incepe sa primeasca bani din bugetul de asigurari sociale, care este deja in deficit. Se discuta astazi despre masura in care reforma pensiilor publice planificata pentru a doua jumatate a acestui an va putea fi finantata de un buget avand deja unul dintre cele mai mari deficite din UE. Daca o astfel de reforma este deja greu de sustinut, resetarea adusa de pensionarea “decreteilor” va aduce o presiune bugetara teribila si de greu sustinut avand in vedere actualul buget. Mai exact, raportat la veniturile bugetare, Romania are in UE cel mai mare procent cu cheltuielile salariale din sectorul public (33%) si unul dintre cele mai mari procente cu cheltuielile de asigurari sociale (29%). Procente foarte mari, calculate din cel mai mic budget consolidat din UE raportat la marimea economiei. Asta inseamna ca finantarile suplimentare menite sa compenseze lipsa banilor UE si contributia la reconstructia Ucrainei vor fi foarte greu de sustinut in aceste conditii.
Concluzia este una singura: dincolo de 2026, nu ne vom mai putea dezvolta pe banii altora in aceeasi masura ca dupa 2007, iar numarul pensionarilor va exploda. Resetarea economica a Romaniei va presupune o dezvoltare predominant pe cont propriu prin fonduri publice si stimularea dezvoltarii accelerate (nu penalizarea) sectorului privat. Pentru ca acest lucru sa fie posibil, nepunand la socoteala 2024, mai avem doi ani ca sa eliminam risipa si sa crestem semnificativ veniturile bugetare.
Consecinte pentru autoritatile locale
In acest context al transformarilor, autoritatile locale (AL) si unitatile administrative teritoriale (UAT) trebuie sa treaca printr-o schimbare structurala de paradigma incepand cu 2024. Modelul este unul simplu, cerut de CE pentru finantarea din PNRR: reforma – investitie. Binomul este clar si nicio reforma nu este finantata.
Reforma pentru AL si UAT va fi schimbarea de paradigma, pentru ca programe tip PNDR sau Anghel Saligny vor fi tot mai greu de sustinut si probabil insuficiente. Fara reforme la nivel strategic si operational, nu vor face fata provocarilor din urmatorul deceniu, vor continua intr-un mod tranzactional sa ceara resurse pentru voturi si vor sfarsi intr-un final prin a face reforme, dar prea tarziu si cu costuri mari. Realitatile economice si demografice nu iarta pe nimeni si nu lucreaza dupa o logica politica si electorala.
Schimbarea de paradigma operationala este cea prin care AL si UAT vor identifica potentialul si resursele proprii, proiectele de interes european si national la care pot aplica, vor pregati tranzitia de la fonduri internationale si de stat la venituri locale si investitii din aceste venituri. Aceasta tranzitie poate fi comparata cu ceea ce am avut dupa 1989, cu mai mult sau mai putin succes: tranzitia economiei de stat din Romania catre economia de piata si catre un model de guvernanta corporatista si transparenta, bazata pe competente si responsabilitate.
AL si UAT vor trebui sa identifice directiile care sunt importante (si poate in continuare finantabile) pentru UE (reducere amprenta carbon, incluziune sociala, ESG, surse de energie regenerabila, digitalizare, educatie, dezvoltare durabila, industria de aparare etc.) si sa actioneze prin pregatirea de proiecte in aceste directii, crearea de parteneriate pentru implementarea lor si in general activitati care presupun munca si creativitate in loc de „combinatii” si mici invarteli. Vremea „descurcarelii” a trecut.
Pe 9 iunie avem alegeri locale si politicienii locali sunt, in chip firesc, concentrati asupra lor. Incepand cu 10 iunie, in schimb, ei vor trebui sa se uite la cadrul mai larg si sa gandeasca cum pot rezista si cum se pot dezvolta comunitatile locale in contextul unor provocari majore, precum cele legate de diminuarea finantarii externe si de schimbarile demografice. Cine nu are viziune si nu are echipa condamna comunitati intregi la subdezvoltare si ramanere in urma. Cine intelege care-i sunt responsabilitatile si cum poate pune impreuna resurse pentru proiecte inteligente va castiga atat economic si social, cat si politic si electoral. Aceasta este batalia pentru Romania locala care este poate la fel de importanta precum ce se intampla la urne pe 9 iunie.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
