Robotul Minerva ca: 
Conform DEX Online: ”Vechil – Persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie, om de încredere al unui moșier; administrator de moșie.”
M-au amuzat (să zic așa) întotdeauna analiștii economici care susțin că unul dintre beneficiile pe care marile corporații le aduc economiei românești este dimensiunea contribuției lor la bugetul de stat prin sumele semnificative pe care le plătesc ca TVA… De multe ori am pus întrebarea: de unde iau corporațiile acești bani? Îi aduc de acasă?
”Taxa pe Valoare Adăugată” este o denumire extrem de vagă pentru o taxă pe consum impusă practic consumatorului final, a omului obișnuit. Acesta oricum plătește direct sau prin angajator impozit pe salariu, taxe și contribuții – ei bine, el trebuie să mai plătească încă 19% pentru orice bun sau serviciu pe care îl achiziționează din piață, de la un agent economic.
Agentul economic poate achiziționa la rândul său bunuri și servicii de la alți agenți economici, plătind mai departe din TVA-ul încasat de la consumator, diferența urmând să o achite direct către bugetul de stat. Astfel se ramifică parcursul pe care TVA-ul încasat de la consumator, până să ajungă în buzunarul statului.
Din această perspectivă, agentul economic care vinde produse sau/și servicii către consumatorul final este primul din circuit care încasează TVA – este perceptorul de TVA al statului. Agenții economici care lucrează exclusiv cu alți agenți economici sunt numai intermediari pe circuitul TVA-ului, iar ”taxatoarea” din fund este statul însuși…
Dacă drumul parcurs de TVA ar putea fi cam întortocheat, iar parte din TVA-ul încasat s-ar putea să-și piardă direcția, odată cu introducerea eFacturii acest lucru ar trebui să devină imposibil…
Cum așa? Păi, ca în visul oricărui despot dement, maniac al micro-managementului și controlului excesiv – prin instituirea unor reguli draconice care să-i servească lui însuși și sistemului pe care îl conduce, nu celui care produce sau celui care consumă și care creează valoare în sistem.
Astfel, toate circuitele prin care circulă TVA-ul vor deveni transparente pentru stat, pentru că toți agenții economici de la care provin bunurile și serviciile facturate vor fi identificați în fiecare factură cu un cod unic alocat de sistem (alt cod unic, nu cel de TVA care ar trebui să fie și el unic).
Statul se așteaptă ca prin identificarea tuturor relațiilor din economie și a sumelor aferente TVA, care se transferă de colo-colo prin economie, să determine cât TVA trebuie fiecare agent economic să achite la sfârșitul unei perioade.
Volumul de date însă va fi enorm iar relațiile dintre aceste date vor fi extrem de complexe, în mod sigur cu mult mai complexe decât își imaginează ”entuziaștii” care au propus implementarea acestui sistem. Iar la finalul unui ciclu (luna, trimestru sau cum l-or măsura) statul va solicita de la fiecărui agent economic plata TVA-ului pe care îl calculează ei pe baza schimburilor de facturi analizate, cu pretenția că va fi corect, fără erori sau alte probleme, fără să ia în calcul dacă agenții economici respectivi au încasat la rândul lor TVA-ul de la clienții lor sau dacă mai au de efectuat și alte plăți purtătoare de TVA în economie.
Nu cred că e nevoie de prea multă imaginație pentru a înțelege posibilitatea ca, la finalul fiecărui ciclu de calcul, toată economia să se oprească pentru ca agenții economici să plătească statului TVA-ul impus, după care să reia activitatea economică, eventual cu găuri prin conturi, pe care să se chinuie să le acopere bazându-se tot unii pe ceilalți, că atât le-a mai rămas.
Este mai mult decât evident că nu există nici o experiență antreprenorială la nivelul statului încât să-și reprezinte ce înseamnă viața de zi cu zi a unui întreprinzător. Statul ne privește pe toți ca pe niște găleți care invariabil se umplu cu bani pe o perioadă de timp și din care trebuie să-și verse în găleata bugetului de stat aproape o cincime, indiferent de contextul economic, de evoluțiile pieței etc.
Sunt deja bine-cunoscute situațiile în care statul pretinde plata TVA-ului furnizorilor statului, ale căror facturi le plătește însă cu întârziere, generând pierderi fiscale agenților economici fără a-și asuma nici o responsabilitate. De ce nu ar generaliza această situație la nivelul întregii economii – ce ar putea să se întâmple rău.
Dar na, în calitate de vechili, de perceptori de TVA de la populație în beneficiul statului, performanța în colectare a agenților economici trebuie urmărită foarte îndeaproape. Orice scăpare a acestora va fi drastic penalizată, că numai așa se va redresa economia și se va ”recupera contracția economică din anul 2020” (care a apărut ca din senin, nu din cauză că statul a generat-o în mod direct prin dispozițiile sale abuzive).
Un detaliu pe care nu îl menționează nimeni public – introducerea eFactură se bazează pe o autorizare pentru o ”măsură specială de derogare de la articolele 178, 218 și 232 din Directiva 2006/112/CE” (articole care reglementează noțiunea de factură și care este traseul acesteia prin economie – respectiv document fizic sau electronic transmis direct între furnizor și client).
Această derogare a fost inițial solicitată de către statul român pentru perioada 2022 – 2025, printr-o solicitare ulterioară ajustând perioada la 1 ian. 2024 – 31 dec. 2026… La sfârșitul perioadei, România va putea cere prelungirea (în cazul în care legislația europeană nu va fi schimbată astfel încât redefinirea facturii și circuitului său economic nu va mai trebui făcută prin excepție) adăugând și un raport de evaluare a eficacității măsurilor impuse în această perioadă și a beneficiilor aduse. Tare sunt curios cât de înflorit va fi acel raport, pentru că în mod sigur, concluziile disponibile momentan nu pot fi încurajatoare.
Ce se va întâmpla din 2027? Oare Potopul?
Notă: Paul Costea este implicat în cercetarea utilității și aplicabilității unei noi metode de cuantificare a expunerii la risc (risk accounting) în domeniul serviciilor financiare. Candidează la alegerile europarlamentare din partea Alianței pentru Unirea Românilor.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
