1 C
București
vineri, decembrie 2, 2022

Analize și Trenduri – ASF: Activele sectorului financiar nebancar au fost anul trecut de 14,11% din PIB – Sinteza

4 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Dimensiunea cumulată a activelor celor trei piețe financiare non-bancare din România (piața asigurărilor, piața pensiilor private și piața de capital) s-a dublat din 2014 până la finalul lui 2021, relevă cel mai recent Raport asupra stabilității piețelor financiare nebancare...

„Toți acești factori mențin mai multe riscuri la un nivel ridicat, noi șocuri putând determina amplificarea tensiunilor și corecții importante pe piețele financiare internaționale și locale: riscul macroeconomic - în condițiile în care este de așteptat ca noile surse de risc generate de criza provocată de conflictul armat dintre Rusia și Ucraina să afecteze economia la nivel global și perspectivele de redresare și consolidare a economiilor statelor în anul 2022...

Dimensiunea cumulată a activelor celor trei pieţe financiare non-bancare din România (piaţa asigurărilor, piaţa pensiilor private şi piaţa de capital) s-a dublat din 2014 până la finalul lui 2021, relevă cel mai recent Raport asupra stabilităţii pieţelor financiare nebancare, realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), relatează Agerpres. Potrivit Raportului, anul 2021 a fost marcat de creşteri ale activelor sectoarelor financiare nebancare, comparativ cu anul 2020. Astfel, la finalul anului trecut, activele sectorului financiar nebancar raportate la PIB au fost de 14,11%.

Declanşarea războiului din Ucraina, la începutul acestui an, a generat, însă, apariţia unei noi perioade cu volatilitate ridicată, mai arată sursa citată.

Conform unui comunicat al ASF, toate cele şapte riscuri principale luate în calcul de specialiştii Autorităţii se menţin la un nivel ridicat, patru dintre acestea fiind în creştere faţă de perioada anterioară. „Toţi aceşti factori menţin mai multe riscuri la un nivel ridicat, noi şocuri putând determina amplificarea tensiunilor şi corecţii importante pe pieţele financiare internaţionale şi locale: riscul macroeconomic – în condiţiile în care este de aşteptat ca noile surse de risc generate de criza provocată de conflictul armat dintre Rusia şi Ucraina să afecteze economia la nivel global şi perspectivele de redresare şi consolidare a economiilor statelor în anul 2022, generând o atenuare a ritmului de creştere economică şi majorarea rapidă a inflaţiei; riscul de piaţă – cu probabilitate de materializare în creştere, în contextul menţinerii decuplării valorii activelor de fundamentele economice pe fondul creşterii contagiunii şi a înrăutăţirii perspectivelor macroeconomice, concomitent cu gradul ridicat de incertitudine manifestat în contextul crizei actuale şi reducerea încrederii consumatorilor şi investitorilor, care pot determina erodarea preţurilor activelor; riscul operaţional – cu tendinţă de creştere, pe fondul intensificării atacurilor cibernetice la scară largă, în contextul conflictului militar dintre Rusia şi Ucraina”, se arată în raport.

În acelaşi context macroeconomic vulnerabil, tendinţa şi probabilitatea de materializare a riscului de credit au fost evaluate în creştere, nivelul rămânând unul mediu spre ridicat.

Celelalte riscuri se menţin în această categorie: riscul de lichiditate, cu tendinţă şi probabilitate de materializare în creştere, riscul de solvabilitate şi riscul de profitabilitate.

În ceea ce priveşte particularităţile fiecăreia dintre cele trei pieţe financiare nebancare, se remarcă faptul că piaţa de capital a reuşit o revenire puternică după criza COVID-19 şi, ulterior, o relativă stabilizare după şocul războiului din Ucraina. La nivelul lunii aprilie 2022, indicatorii de volatilitate au revenit la nivelul de dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina, însă riscurile rămân ridicate. Piaţa pensiilor private a crescut în 2021, însă a înregistrat un regres din punct de vedere al randamentelor în prima parte a anului 2022, iar administratorii îşi vor schimba strategia investiţională, având în vedere contextul inflaţionist actual şi scăderea valorii la care sunt tranzacţionate titlurile de stat pe piaţa secundară.

Gradul ridicat de concentrare pe piaţa asigurărilor continuă să reprezinte o vulnerabilitate, atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât şi din perspectiva cotelor de piaţă semnificative deţinute de un număr relativ mic de societăţi de asigurare.

O posibilă sursă de stabilitate pentru toate cele trei pieţe financiare nebancare o reprezintă concentrarea în zona finanţelor verzi, segment aflat în centrul atenţiei atât în cadrul PNRR, cât şi, în general, la nivel european.

„Având în vedere demersurile europene şi locale de a încuraja finanţele verzi, în scopul tranziţiei către o economie reală sustenabilă, ASF a analizat oportunitatea flexibilizării cerinţelor prudenţiale privind finanţările verzi. În prezent, nu există restricţii investiţionale legislative sau prudenţiale, referitoare la finanţele verzi, aplicabile investitorilor instituţionali supravegheaţi şi reglementaţi de ASF. Astfel, fondurile de investiţii, fondurile de pensii private şi societăţile de asigurare pot contribui la dezvoltarea economiei verzi prin investirea unor părţi din portofoliile lor în instrumente financiare verzi. În acest context, cadrul legal referitor la investiţii s-a dovedit a fi unul foarte flexibil, pentru fiecare categorie de investitori instituţionali, care permite o alocare eficientă şi diversificată a portofoliului pe mai multe clase de active, în funcţie de politica individuală de investiţii a fiecărui investitor, permiţând încurajarea şi susţinerea dezvoltării economiei verzi, prin mecanisme specifice de piaţă financiară non-bancară”, subliniază Raportul.

Conform datelor prezentate în document, dinamica ascendentă a activelor fondurilor de pensii private a fost determinată atât de fluxul de contribuţii încasate lunar şi al plăţilor încă reduse, cât şi de rezultatele pozitive obţinute de administratori în urma politicilor de investiţii, valoarea lor raportată la PIB fiind de 7,83% la finalul lunii decembrie 2021.

Pe locul al doilea din perspectiva valorii activelor raportate la PIB, se află sectorul instrumentelor şi investiţiilor financiare, cu un procentaj de 4,23% din PIB, fiind sectorul cel mai afectat de scăderea generalizată a pieţei de capital provocată de pandemie în anul 2020 (3,92% din PIB).

Activele sectorului asigurări – reasigurări reprezentau, la sfârşitul anului 2021, 2,06% din PIB. Acestea se află în scădere faţă de finalul anului precedent (2,26%), ca urmare a falimentului societăţii City Insurance.

Potrivit calculelor ASF, cea mai mare contribuţie la creşterea activelor sectorului financiar nebancar din anul 2021, comparativ cu finalul anului anterior, au avut-o fondurile de pensii private. Astfel, sistemul pensiilor private a înregistrat o contribuţie la creştere de 10%, în timp ce piaţa de capital a contribuit la creşterea activelor sectorului financiar nebancar cu 6%, iar piaţa asigurărilor cu doar 0,2%.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.ceccarbusinessmagazine.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!