10 C
București
duminică, aprilie 21, 2024

Analize și Trenduri – Barbu Mateescu: Încrederea în NATO şi în forţele armate naţionale trebuie cimentată – Sinteza

2 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

“O parte semnificativă a populaţiei a avut nevoie de mesaje clare, răspicate şi constante vizavi de securitatea României şi destinul său occidental.

Statutul redutabil al lui Mircea Geoană (secretarul general adjunct al NATO – n.r.) în sondajele de opinie care măsoară intenţia de vot la prezidenţiale se datorează în bună măsură faptul că el şi-a asumat mantia de comunicator pe această linie...

În prezent, încrederea românilor în NATO şi în capacitatea forţelor armate naţionale de a apăra ţara trebuie cimentată, declaraţiile lui Donald Trump funcţionând ca un factor perturbator”, a declarat, pentru AGERPRES, Barbu Mateescu.

Încrederea românilor în NATO şi în capacitatea armatei de a apăra ţara trebuie consolidată în actualul context internaţional, la doi ani de la începerea invaziei declanşate de Federaţia Rusă în Ucraina, afirmă sociologul Barbu Mateescu.

“O parte semnificativă a populaţiei a avut nevoie de mesaje clare, răspicate şi constante vizavi de securitatea României şi destinul său occidental. Statutul redutabil al lui Mircea Geoană (secretarul general adjunct al NATO – n.r.) în sondajele de opinie care măsoară intenţia de vot la prezidenţiale se datorează în bună măsură faptul că el şi-a asumat mantia de comunicator pe această linie. În prezent, încrederea românilor în NATO şi în capacitatea forţelor armate naţionale de a apăra ţara trebuie cimentată, declaraţiile lui Donald Trump funcţionând ca un factor perturbator”, a declarat, pentru AGERPRES, Barbu Mateescu.

În opinia sa, după invazia din februarie 2022, românii au dat numeroase dovezi de solidaritate cu Ucraina, cu refugiaţii ucraineni ajunşi în ţara noastră, însă ulterior susţinerea s-a mai diminuat, mai ales pe fondul problemelor economice interne.

“Mobilizarea societăţii civile a fost la cote foarte înalte, având o eficienţă superioară autorităţilor statului – o veste îmbucurătoare în vederea unor dezastre naturale viitoare sau a altor nenorociri similare. Pentru marea parte a populaţiei, solidaritatea iniţială s-a împletit cu frică iar apoi cu sentimentul (în genere nefundamentat) că autorităţile române au acordat excesiv de multă atenţie refugiaţilor în dauna populaţiei ţării ca atare. (…) Serviciile fundamentale pe care statul român trebuie să le furnizeze cetăţenilor funcţionează, ca de obicei, la cote nesatisfăcătoare. În plus, inflaţia a stârnit emoţie mai ales în rândul românilor cu venituri sub medie. În acest context, chiar şi a acorda 0,000000001% refugiaţilor din energia statului a fost văzut de părţi semnificative ale populaţiei ca fiind prea mult”, a precizat Barbu Mateescu.

El consideră că războiul din Ucraina şi relaţiile cu ţara vecină nu vor fi teme determinante în actualul an electoral, cetăţenii României fiind mai preocupaţi de priorităţile vieţii cotidiene.

“Nici populaţia, nici oficialităţile nu acordă mare atenţie conflictului în acest moment. Războiul a intrat cumva în fundal, priorităţile vieţii de zi cu zi devenind determinante”, a explicat sociologul.

În acelaşi context, el apreciază că în prezent nu există un risc major de coagulare, în societatea românească, a unei majorităţi care să susţină formaţiuni politice cu opinii anti-occidentale sau filo-ruse.

“Acest risc este minor în acest moment. Demonstrarea fără dubii a conexiunii între un politician şi Federaţia Rusă înseamnă sfârşitul definitiv al carierei respectivei persoane. În alt plan, este necesară evitarea unei confuzii între susţinerea populară de care beneficiază un politician sau un partid care exprimă furia, nemulţumirea sau sentimentul de ostracizare dintr-o parte a populaţiei şi, pe de altă parte, poziţionările respectivei entităţi politice vizavi de Federaţia Rusă. Populiştii rusofili sau anti-occidentali sunt votaţi în primul rând pentru că sunt populişti, nu neapărat pentru că sunt rusofili sau anti-occidentali”, a argumentat Barbu Mateescu.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!