16 C
București
joi, mai 23, 2024

Analize și Trenduri – BNR: Noile evaluări indică o creştere economică mai solidă pe trimestrele IV 2023 şi I 2024 comparativ cu prognoza anterioară – Sinteza

6 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în prima lună din anul curent şi să îşi reia apoi scăderea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023...

„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă previziunile precedente privind comportamentul pe termen foarte scurt al inflaţiei, arătând că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în prima lună din anul curent şi să îşi reia apoi scăderea graduală...

În acelaşi timp, s-a convenit că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai modeste decât în prognoza precedentă, dar în atenuare mai graduală pe orizontul apropiat de timp, în condiţiile în care noile evaluări indică o creştere economică mai solidă pe ansamblul trimestrelor IV 2023 şi I 2024 comparativ cu prognoza anterioară, al cărei ritm trimestrial încetineşte uşor faţă de trimestrul III 2023.

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în prima lună din anul curent şi să îşi reia apoi scăderea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, care cobora la 7,5% în decembrie 2023, la 4,8% în decembrie 2024 şi la 3,3% la finele orizontului proiecţiei, arată BNR în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 12 ianuarie 2024. Noile evaluări indică o creştere economică mai solidă pe ansamblul trimestrelor IV 2023 şi I 2024 comparativ cu prognoza anterioară, al cărei ritm trimestrial încetineşte uşor faţă de trimestrul III 2023.

„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă previziunile precedente privind comportamentul pe termen foarte scurt al inflaţiei, arătând că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în prima lună din anul curent şi să îşi reia apoi scăderea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, care cobora la 7,5% în decembrie 2023, la 4,8% în decembrie 2024 şi la 3,3% la finele orizontului proiecţiei. S-a sesizat că perspectiva apropiată a inflaţiei este atribuibilă tot factorilor pe partea ofertei în cea mai mare parte, în condiţiile în care creşterea din ianuarie 2024 este antrenată de majorarea şi introducerea unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, iar scăderea ulterioară a ratei inflaţiei, pe o traiectorie relativ mai joasă, are ca resorturi majore efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente, peste aşteptări în perioada recentă, ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi ţiţeiului, alături de dinamica în descreştere a preţurilor importurilor”, arată BNR, potrivit News.ro.

Incertitudini şi riscuri la adresa acestei perspective a inflaţiei decurg totuşi din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat de curând în vederea susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum şi din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024, au susţinut membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a convenit că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai modeste decât în prognoza precedentă, dar în atenuare mai graduală pe orizontul apropiat de timp, în condiţiile în care noile evaluări indică o creştere economică mai solidă pe ansamblul trimestrelor IV 2023 şi I 2024 comparativ cu prognoza anterioară, al cărei ritm trimestrial încetineşte uşor faţă de trimestrul III 2023. În aceste condiţii, excedentul de cerere agregată se va restrânge probabil ceva mai lent în acest interval decât s-a anticipat anterior, iar dinamica anuală a PIB o va depăşi pe cea prognozată în luna noiembrie 2023, au remarcat membrii Consiliului.

Totodată, s-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat a redevenit în trimestrul IV 2023 principalul determinant al creşterii economice în termeni anuali. O nouă contribuţie pozitivă este posibilă totuşi şi din partea formării brute de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii, precum şi în cazul exportului net, însă mult mai redusă, în condiţiile în care variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să o devanseze în octombrie pe cea a importurilor, dar într-o măsură sensibil diminuată. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a încetinit semnificativ scăderea în termeni anuali în prima lună a trimestrului IV, iar deficitul de cont curent s-a mărit considerabil – sub influenţa deteriorării abrupte a balanţei veniturilor primare –, rămânând totuşi pe ansamblul primelor 10 luni ale anului vizibil inferior celui înregistrat în perioada similară a anului precedent, au reliefat mai mulţi membri ai Consiliului.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, îndeosebi din Germania, pe fondul condiţiilor financiare înăsprite şi al dinamicii cererii externe, au subliniat membrii Consiliului.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanţei atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice, precum şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.

Incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, evidenţiind caracteristicile execuţiei bugetare din anul 2023 şi coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum şi implicaţiile noii legislaţii privind pensiile şi dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat peste aşteptări descreşterea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72% în noiembrie, de la 8,83% în septembrie, sub impactul unor noi scăderi semnificative consemnate de dinamicile preţurilor alimentelor şi energiei, precum şi ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul diminuării cotaţiei ţiţeiului.

La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat trendul descendent mai mult decât s-a anticipat, reducându-se la 9,1% în noiembrie, de la 11,3% în septembrie, în condiţiile continuării decelerării relativ alerte a creşterii preţurilor alimentelor procesate, dar şi ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate în acest interval de subcomponenta bunurilor nealimentare şi de cea a serviciilor, după mai bine de doi ani de ascensiune aproape continuă, au remarcat membrii Consiliului.

În urma analizei, s-a convenit că recenta decelerare a inflaţiei de bază are ca principali determinanţi efecte de bază dezinflaţioniste mai extinse, corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar şi scăderea dinamicii preţurilor importurilor. Influenţele astfel generate au fost doar în mică măsură atenuate de cele venite din transferarea în preţuri de consum a creşterilor de costuri antrenate de majorarea nivelului salarizării minime, pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente, au semnalat unii membri ai Consiliului.

Totodată, s-a sesizat că dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă a continuat să scadă relativ alert pe segmentul bunurilor de consum în octombrie-noiembrie, însă aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici şi-au stopat ajustarea descendentă ori au înregistrat creşteri în noiembrie-decembrie, iar cele pe termen mai lung ale analiştilor bancari şi-au mărit uşor distanţa faţă de intervalul ţintei. În acelaşi timp, puterea de cumpărare a consumatorilor s-a redresat mai pronunţat în luna octombrie, corespunzător saltului consemnat de dinamica anuală a salariului net real, în principal pe fondul majorării salariului minim brut pe economie şi al accentuării descreşterii ratei anuale a inflaţiei, au subliniat unii membri ai Consiliului.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică şi-a încetinit semnificativ creşterea în trimestrul III, la 0,9% de la 1,6% în trimestrul anterior, dar mai puţin decât s-a anticipat, evoluţie ce face probabilă o restrângere mai temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.

S-a observat, totodată, că menţinerea dinamicii anuale a PIB în trimestrul III la un nivel modest din perspectivă istorică – la 1,1%, faţă de 1% în trimestrul II – este atribuibilă majorării impactului contracţionist deja foarte mare al variaţiei stocurilor şi aportului consumului administraţiei publice, care a devenit uşor negativ în acest interval, în timp ce formarea brută de capital fix şi-a reamplificat dinamica anuală la o valoare de două cifre, iar consumul privat a înregistrat o creştere în termeni anuali după stagnarea din trimestrul anterior. Totodată, exportul net a continuat să-şi majoreze influenţa expansionistă, dată fiind mărirea şi în acest interval a ecartului pozitiv dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor, pe fondul adâncirii mai pronunţate în teritoriul negativ a celei din urmă. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a reaccentuat uşor declinul faţă de perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul anterior, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanţei veniturilor primare, pe seama evoluţiei profiturilor reinvestite, au remarcat membrii Consiliului.

Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au evidenţiat indiciile atenuării uşoare a tensiunilor de pe piaţă oferite de cele mai recente date şi sondaje de specialitate, arătând că efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat creşterea în termeni lunari în septembrie-octombrie şi că menţinerea constantă a ratei locurilor de muncă vacante în trimestrul III, după scăderea pronunţată consemnată în precedentele trei luni, s-a asociat cu o relativă stabilitate a ratei şomajului BIM, ce s-a prelungit şi în primele două luni din trimestrul IV. Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au accentuat scăderea în trimestrul IV 2023, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ, corectându-şi în mare parte creşterea din intervalul precedent.

În acelaşi timp, s-a observat că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal şi-a încetinit ascensiunea şi în trimestrul III, dar şi-a reaccelerat-o în luna octombrie, sub impactul majorării salariului minim brut, în timp ce dinamica anuală a costului unitar cu forţa de muncă a continuat să descrească lent în industrie în intervalul iulie-octombrie şi a consemnat o scădere în trimestrul III pe ansamblul economiei. Ea rămâne însă deosebit de înaltă şi preocupantă din perspectiva evoluţiei inflaţiei, având în vedere şi probabila reamplificare temporară a acesteia pe orizontul apropiat de timp, pe fondul majorării recente a salariului minim pe economie şi la nivelul unor sectoare, au subliniat membrii Consiliului.

Totodată, presiuni suplimentare asupra costurilor salariale din mediul privat ar putea genera pe termen scurt persistenţa decalajelor dintre cererea şi oferta de forţă de muncă pe anumite segmente, inclusiv în contextul deficienţelor structurale ale pieţei muncii, precum şi dinamica salariilor din sectorul public, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în sens opus sunt de aşteptat să acţioneze costurile ridicate ale firmelor şi condiţiile financiare înăsprite, precum şi trendul descendent al ratei inflaţiei şi slăbirea cererii interne şi a celei externe, dar şi recursul crescut la angajaţi extracomunitari. De asemenea, este posibilă absorbirea mai evidentă în marjele de profit a eventualelor creşteri suplimentare de costuri salariale, în contextul unui comportament mai precaut al consumatorilor, au reiterat unii membri ai Consiliului. Relevante pentru evoluţia condiţiilor de pe piaţa muncii au fost considerate şi implicaţiile măsurilor fiscale implementate în scopul continuării consolidării bugetare, precum şi tendinţa unor firme de a-şi spori investiţiile în echipamente pentru a suplini forţa de muncă deficitară.

În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au înregistrat noi mici scăderi în prima parte a lunii noiembrie 2023, iar ulterior au rămas relativ stabile, în timp ce randamentele titlurilor de stat s-au mărit abrupt la mijlocul trimestrului IV 2023, dar şi-au reluat şi şi-au accentuat apoi descreşterea – în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, în contextul revizuirii aşteptărilor investitorilor privind momentul iniţierii de către Fed a ciclului de scădere a ratei dobânzii, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc.

În această conjunctură, dar şi pe fondul atractivităţii relative încă ridicate a plasamentelor în monedă naţională, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi în lunile noiembrie şi decembrie 2023. Totodată, în raport cu dolarul SUA, leul a consemnat aprecieri în ambele luni, ca urmare a slăbirii graduale a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale în acest interval.

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro rămân ridicate, au apreciat membrii Consiliului, evocând atât dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern şi incertitudinile crescute asociate procesului de consolidare fiscală, cât şi actualele tensiuni geopolitice.

În acelaşi timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a stopat trendul descendent din precedentele cinci trimestre, înregistrând mici creşteri în octombrie şi noiembrie, până la 5,4%, de la 4,5% în septembrie, în condiţiile în care noile scăderi pronunţate de ritm consemnate în acest interval de componenta în valută au fost mai mult decât contrabalansate de reaccelerarea creşterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a reluat ascensiunea, urcând la 68,5% în noiembrie, de la 68,1% în septembrie.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.digi24.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!