Robotul Minerva ca: 
Sfârșitul anului 2023 marchează un punct de cotitură în domeniul examinării investițiilor străine în România. Dacă din aprilie 2022[1] și până în decembrie 2023 exista obligația formală de a notifica investițiile străine doar față de investitorii din afara Uniunii Europene, Guvernul României a extins acest cadru de analiză și față de investitorii europeni și, implicit, români, prin Ordonanța de urgență nr. 108/2023 (OUG nr. 108/2023).[2] Astfel, orice investiție directă sau nouă de peste 2 mil. EURO în domenii sensibile devine notificabilă. Mai mult, cu aceeași ocazie se instituie o contribuție de examinare de 10,000 EURO pentru fiecare notificare.
Ce tipuri de investiții se notifică
În primul rând, sunt notificabile investițiile directe făcute cu scopul de a stabili sau menține legături durabile între investitor și întreprinderea căreia îi e destinată investiția. Aceasta implică, de cele mai multe ori, achiziții de participații în societăți indiferent de procent sau schimbarea controlului în structura de proprietate a investitorului.
Cu toate acestea, ca urmare a modificărilor aduse prin OUG nr. 108/2023, sfera investițiilor directe notificabile este considerabil mai amplă – astfel, cel puțin teoretic, pot fi considerate investiții directe notificabile împrumuturile care creează un grad mare de dependență între investitor și întreprinderea care primește fondurile (prin durata împrumutului, sumă, situația financiară a întreprinderii, etc.) precum și alte investiții care permit investitorului o participare efectivă la administrarea sau controlul unei întreprinderi. Este de menționat că investițiile de portofoliu pe piața de capital (care nu permit acest tip de participare) nu sunt supuse obligației de notificare.
Totodată, sunt supuse examinării și investițiile noi – spre exemplu, investiții în active corporale și necorporale, legate de demararea activității unei întreprinderi noi, extinderea capacității unei întreprinderi existente, diversificarea producției unei întreprinderi prin produse care nu au fost fabricate anterior sau o schimbare fundamentală a procesului general de producție al unei întreprinderi existente. Exemple tipice sunt investitorul care dorește să dezvolte un parc eolian, investitorul care își diversifică liniile de producție ori investitorul care dorește să își mărească capacitatea parcului logistic, etc.
Nu în ultimul rând, sunt vizate și fondurile alocate de către investitori către antreprenori. Acest lucru are impact direct pe invesțiile uzuale în venture capital, mai ales în ipotezele în care investitorii păstrează o influență contractuală sau factuală asupra start-up-urilor în care investesc.
Este important de menționat că atât investițiile directe, cât și cele noi, sunt notificabile în măsura în care depășesc pragul de 2 mil. EURO, însă la ora actuală nu există instrucțiuni clare privind modalitatea de calcul a valorii investiției.
Se notifică investițiile europene și românești
Odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 108/2023 în 6 decembrie 2023, regimul de examinare și autorizarea a investițiilor străine a fost extins formal și asupra investițiilor europene și românești. Cu alte cuvinte, investitorii din țările din afara UE (străini), cei din Statele Membre UE, precum și investitorii români, sunt supuși acelorași obligații de notificare.
Cu titlu de exemplu, în cazul în care un investitor din Olanda dorește să achiziționeze un parc eolian iar investiția depășește 2 mil. EUR, ori un investitor din România plănuiește să își extindă capacitatea de producție într-un sector industrial având costuri de dezvoltare de peste 2 mil. EUR, există obligația de notificare pentru a obține autorizarea din partea CEISD.
Contribuția de examinare
Tot ca urmare a OUG nr. 108/2023, notificările privind aceste investiții nu mai sunt gratuite – astfel, pentru fiecare notificare depusă, se plătește o contribuție de examinare de 10,000 EURO. Aceasta se rambursează în eventualitatea în care, urmare a analizei CEISD, investiția nu se califică pentru examinare.
Domenii sensibile
Cel puțin în teorie, doar investițiile din domeniile sensibile definite potrivit Hotărârii CSAT nr. 73/2023 ar trebui notificate. Acestea sunt (i) securitatea cetățeanului și a colectivităților, (ii) securitatea frontierelor, (iii) securitatea energetică, (iv) securitatea transporturilor, (v) securitatea sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale, (vi) securitatea infrastructurii critice, (vii) securitatea sistemelor informatice și a celor de comunicații, (viii) securitatea activității financiare, fiscale, bancare și de asigurări, (ix) securitatea producerii și circulației armamentului, munițiilor, explozibililor, a substanțelor toxice, (x) securitatea industriei, (xi) protecția împotriva dezastrelor, (xii) protecția agriculturii și a mediului înconjurător și (xiii) protecția operațiunilor de privatizare a întreprinderilor cu capital de stat sau a managementului acestora.
Astfel cum reiese de mai sus, domeniile sunt extrem de vagi, astfel că aproape orice activitate economică desfășurată de o întreprindere poate fi subscrisă unei categorii. Prin urmare, ori de câte ori există un dubiu cu privire la încadrare, este preferabilă notificarea.
Procesul de examinare
Comparativ cu alte state europene, durata medie de la depunerea notificării până la primirea autorizării este rezonabilă, fiind de aproximativ 7-8 săptămâni. Până acum nu au existat situații de respingere a cererii de autorizare, însă există o preocupare constantă mai ales pentru investiții non-UE din Rusia, China, ori în sectoare sensibile precum farmaceutice, tehnologie, etc.
În măsura în care CEISD nu respinge cererea de autorizare, însă există potențiale riscuri în activitatea sau comportamentul investitorului, aceasta poate autoriza condiționat investiția, cu asumarea unor angajamente, structurale sau comportamentale, în funcție de riscurile identificate și activitatea investitorului.
Implicații practice
Cele de mai sus antrenează o serie de implicații practice, atât în activitatea M&A și private equity, dar și cu privire la deciziile comerciale interne. În primul caz, companiile trebuie să gestioneze din timp alocarea riscurilor contractuale în eventualitatea respingerii sau autorizării cu angajamente a investiției, să acomodeze contractual o durată mai lungă până la closing, dar și să ia în calcul eventuale obligații de notificare în alte State Membre. În cazul specific în care investiția constituie și o concentrare economică potrivit Legii Concurenței nr. 21/1996, procesele de autorizare trebuie parcurse în paralel, însă autorizarea concentrării economice poate avea loc doar după obținerea autorizării investiției.
În cel de-al doilea caz, companiile trebuie să implementeze un sistem de screening intern privind decizii comerciale asupra investițiilor noi, în așa fel încât să anticipeze eventuale obligații de notificare și să minimizeze riscul unor sancțiuni.
Ce se întâmplă cu investițiile recurente sau desfășurate pe mai mulți ani? De principiu, există deschidere pentru notificarea unor planuri investiționale pe un orizont relativ scurt (1-2 ani) care acoperă mai multe investiții de același fel, însă o astfel de abordare presupune și o monitorizare atentă pentru a informa CEISD în legătură cu orice schimbări semnificative.
Consecințele neconformării: amenzi semnificative și anularea investiției
Punerea în aplicare a unei investiții fără obținerea autorizării din partea CEISD, ori nerespectarea angajamentelor asumate în cazul autorizării condiționate, se sancționează cu până la 10% din cifra de afaceri mondială a investitorului din anul financiar anterior sancționării. Aceeași sancțiune se aplică și în cazul în care investitorul furnizează informații inexacte, incomplete sau care induc în eroare.
Mai mult, în eventualitatea în care investiția nu a fost notificată și afectează securitatea sau ordinea publică a României sau este de natură să afecteze proiecte sau programe de interes pentru UE, investiția poate fi chiar anulată.
Securitatea și ordinea publică rămân chestiuni cu importanță semnificativă pe agenda publică, însă, în contextul dorinței de a încuraja investițiile externe, rămâne de văzut care va fi impactul practic pe care îl vor avea obligația de notificare și contribuția de examinare asupra volumului investițiilor.
Raluca Maxim este avocat specializat în concurență, examinarea investițiilor străine și ajutor de stat, având experiență în investigații complexe, concentrări economice multi-jurisdicționale, precum și în conformarea cu regulile de concurență. A absolvit Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2016, iar în 2022 a absolvit un master specializat în concurență la Queen Mary University of London, ca șefă de promoție. În prezent, Raluca este avocat senior în cadrul 360Competition, primul law boutique specializat exclusiv în concurență, ajutor de stat și FDI din România.
[1] Cadrul de examinare inițial a fost instituit prin Ordonanță de Urgență nr. 46 din 14 aprilie 2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996
[2] Ordonanță de Urgență nr. 108 din 29 noiembrie 2023 pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, precum și a altor acte normative
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
