5.9 C
București
miercuri, decembrie 7, 2022

Analize și Trenduri – Cercetarea românească, cea mai slab finanțată din UE – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Cu un procentaj de doar 0,48%, în condițiile creșterii rezultatului economic, valoarea din 2021 a fost semnificativ sub nivelul post-aderare de 0,55%, consemnat în 2008.

De reținut, din seria de date certificate Eurostat, nivelul cel mai ridicat pentru țara noastră s-a înregistrat în 1995 (0,75% din PIB).

Ne adâncim astfel în starea de piaţă de desfacere pentru produsele altora (peste 25 miliarde euro deficit comercial în primele trei trimestre din 2021).

România a înregistrat anul trecut cea mai scăzută pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare din UE, potrivit datelor comunicate de INS. Cu un procentaj de doar 0,48%, în condițiile creșterii rezultatului economic, valoarea din 2021 a fost semnificativ sub nivelul post-aderare de 0,55%, consemnat în 2008. De reținut, din seria de date certificate Eurostat, nivelul cel mai ridicat pentru țara noastră s-a înregistrat în 1995 (0,75% din PIB).

Așadar, sectorul de cercetare-dezvoltare nu ține pasul cu creşterea economică sau cu practica europeană. Ne adâncim astfel în starea de piaţă de desfacere pentru produsele altora (peste 25 miliarde euro deficit comercial în primele trei trimestre din 2021). Forţa de muncă fiind ocupată cu industrializarea produselor gândite preponderent de alții şi cu valoarea adăugată mare predominant încasată tot de alții.

Suntem departe chiar și față de țările din blocul estic

Pentru referință, este elocventă o comparaţie între țările nordice din topul alocărilor pentru C&D şi țările mai noi membre UE din fostul bloc estic. Alăturarea ne oferă imaginea capacității de a genera o creștere sustenabilă a nivelului de trai prin dezvoltarea de noi tehnologii. Sintetic, se face astfel demonstrația că problemele de competitivitate încep la originea proceselor de producție.

Cu alocări situate la un sfert în raport cu Cehia (economie cu PIB comparabil cu al nostru) și mai puțin de o treime din ce alocă Ungaria, suntem foarte departe de Polonia (1,39% PIB) sau Croația (1,25% PIB).

Până și Bulgaria, plecată de la un nivel mai redus la intarea în UE, ne-a lăsat în urmă, deşi a slăbit cadenţa de la 0,95% din PIB în 2015 la doar 0,85% din PIB în 2020.

Astfel, cercetarea reprezintă un punct nevralgic în strategia economică, de natură să ne compromită șansele de a dezvolta o producție cu caracter inovativ pronunțat și valoare adăugată mai mare. De aici rezultă un deficit de competitivitate, inclusiv în raport cu ţările fostului bloc estic, ale căror mărfuri sunt competitive pe propria noastră piață și ne produc deficite importante.

Cenușăreasa cercetării – învățământul superior

În anul 2021, au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din România 5.616,6 milioane lei (+13% în raport cu anul anterior). Dintre acestea, 5.135,4 milioane lei (91,4% din total) au reprezentat cheltuieli curente și 481,2 milioane lei (8,4%) cheltuieli de capital (ponderile erau de 82% și 18% în urmă cu nouă ani).

Pe surse de finanțare, circa 52% au provenit de la întreprinderi, 32% din fonduri publice ( care au avut cea mai mare scădere, respectiv 110 milioane lei mai puțin) și aproape 13% au venit din străinătate. De reţinut, mai puțin de 0,3% din bani au revenit sectorului de învățământ superior, pe fondul unei tot mai slabe corelări între formarea din facultăți și necesităţile concrete din procesele de producție.

Datele prezentate arată necesitatea de a aloca fonduri publice majorate semnificativ pentru dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare, împreună cu acordarea de facilităţi consistente sectorului privat pentru dezvoltarea firmelor R&D. Alocările relativ reduse pentru dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare constituie un handicap major pentru convergenţa cu Occidentul.

Autor: Dan Pălăngean

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!