Robotul Minerva ca: 
de Dan Pălăngean
Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2023 cu 15,15% faţă de aceeaşi perioadă din 2022, conform datelor publicate de INS. În pofida scăderii inflației, ritmul de creștere al acestui indicator a urcat la cea mai mare valoare din ultimii cinci ani, după ce scăzuse în pandemie la valoarea minimă de +5,68% și se păstrase la +6,39% după mijlocul anului 2021.
Astfel, acest indicator-cheie pentru economie a revenit astfel la o creștere semnificativă, cu depășirea clară a nivelului record pe plan european atins de România în 2020 (+26,1% pe ultimii trei ani, față de maxim 12% pentru țările non-euro și 9% pentru Zona Euro). Datele cumulate pentru T3 în perioada 2021 – 2023, de data aceasta în condiții de inflație ridicată, arată un indicator de +35,8%.
Pentru raportare la rezultatele din economie, menţionăm că media lunară a productivității muncii în industrie (singura care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper pentru întreaga economie) a scăzut după primele trei trimestre din 2023 cu -5,7%, pe un trend de ușoară revenire în ultimele trei luni (de la -6,6% în iulie spre -5,2% în septembrie).
De reținut, inflația medie pe T3 2023 a fost de 9,23%, ceea ce înseamnă un avans al puterii de cumpărare a salariului mediu de 5,4%, în contrast cu rezultatul PIB la 9 luni (doar 1,1% brut). Mai mult, majorarea ritmului de creștere a costului cu forța de muncă este divergentă cu evoluția productivității muncii în industrie, redusă înapoi la nivelul din 2020 și cu mai bine de cinci procente sub cel din 2018.
HoReCa, prin efect de bază, prima în topul creșterilor pe trei ani
Pentru a vedea mai bine care au fost efectele induse în pandemie și la revenirea din aceasta asupra costurilor cu forța de muncă pe tipuri de activități, vă prezentăm topul creșterilor cumulate pe trei ani, între T3 2020 și T3 2023. Pe primul loc apare, deloc surprinzător după problemele majore cu care s-a confruntat în pandemie, sectorul HoReCa, cu +46,73% (desigur, prin efect de bază).
Urmează activitățile de servicii administrative și servicii suport (+45,92%), construcțiile (+45,39%, din care jumătate doar în ultimul an), producția și furnizarea de energie, gaze, apă (+44,78%, beneficiară a tarifelor majorate semnificativ) și sectorul IT (+44,31%, după contribuții importante la evoluția PIB).
Comerțul (+42,52%) a devansat de puțin industria prelucrătoare (+42,19%), în timp ce transportul și depozitarea au depășit cu cinci puncte procentuale media generală. Medie de care s-au ținut aproape distribuția apei, salubritatea și gestionarea deșeurilor (+35,34%), activitățile de specatcole (+35,01%) și industria extractivă (+34,06%).
Domenii sub care a urcat învățământul (+33,99%) după cea mai mare creștere consemnată între T3 2022 și T3 2023 (+30,46%), peste tranzacțiile imobiliare (+31,17%) și intermedierile financiare (+28,60%). Acestea preced la subsolul clasamentului național al creșterii costului cu forța de muncă sectoarele bugetare precum administrația (+17,82%) și sănătatea (+12,70%, după ce a beneficiat anterior de prioritate la grila pentru 2022 și a cam rămas în uitare pe anul curent).
Scăderea inflației spre valori rezonabile și necesitatea echilibrării financiare treptate a statului ar trebui să conducă la o corelare mai bună a salariilor cu rezultatele economice și la o abordare mai apropiată de evoluția VIITOARE a prețurilor la consumator. Totul, cu prudență, dat fiind rolul de market-maker al statului pe piața muncii.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
