Robotul Minerva ca: 
de Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est), Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române
Omenirea s-a confruntat cu incidența unor șocuri exogene fără precedent în perioada de după Al Doilea Război Mondial și consecințele acestora pe parcursul ultimilor ani.
Declanșarea pandemiei coronavirus (cea mai severă criză sanitară pe plan mondial de mai bine de un secol) și evenimentele din Ucraina au schimbat prioritățile agendei de politică economică în principalele blocuri economice ale lumii și în interiorul acestora.
La mai bine de patru ani de la restricțiile introduse pentru contracararea primului val al pandemiei COVID-19 și la peste doi ani de la debutul evenimentelor din Ucraina mapamondul se confruntă cu persistența tensiunilor, din perspectiva dimensiunilor militară, comercială, tehnologică și riscul escaladării acestora.
Astfel, între 2021 (anul de dinainte de declanșarea crizei din Ucraina) și 2023 cheltuielile militare pe locuitor au crescut cu 12,6% la 2.694 dolari în Statele Unite și cu 29,2% la 641 dolari în Uniunea Europeană, conform datelor publicate recent de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm.
Pe de altă parte, în China cheltuielile militare pe locuitor s-au majorat cu doar 3,7% la 208 dolari între 2021 și 2023, aspect evidențiat în graficul de mai jos.
În ceea ce privește dimensiunea comercială, în 2023 au fost implementate aproximativ 3.000 restricții pe plan mondial, în creștere semnificativă de la doar 1.000 restricții în 2019 (anul de dinainte de incidența pandemiei COVID-19), un număr record, conform datelor publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI).
Se evidențiază în acest context confruntarea totală pe piața auto mondială, îndeosebi între Statele Unite și China, primele două economii ale lumii, cu o pondere cumulată de peste 40% din PIB-ul global.
China a devenit cel mai mare producător auto mondial încă din perioada Marii Crize Financiare (după cum se poate nota în graficul de mai sus), iar în 2023 a contribuit cu aproximativ 32,24% la producția mondială (nivel inferior maximului istoric de 32,54% înregistrat în 2021), conform statisticilor Organizației Internaționale a Producătorilor de Autovehicule.
Pe de altă parte, ponderea producției de autovehicule din SUA în producția mondială a scăzut la 11,34% în 2023, nivelul minim din anul 2010.
Nu în ultimul rând, ponderea Uniunii Europene (al doilea producător mondial) în producția mondială de autovehicule a crescut la 15,31% în 2023, maximul din anul pandemic 2020.
Totodată, atrag atenția cu privire la faptul că abia în 2023 ponderea exporturilor de autovehicule în total producție din China s-a apropiat și a depășit nivelul înregistrat în Uniunea Europeană (după cum se poate nota în graficul de mai jos), potrivit datelor publicate de Asociațiile de Producători de Autovehicule din China și Uniunea Europeană.
Confruntarea pe piața auto între SUA și China se conturează sub forma unei a doua reprize a unui meci între America de Nord și Asia, primul mitan consumându-se pe parcursul câtorva decenii, începând cu anii 1970, între SUA și Japonia.
În cursa competitivității pe piața auto ponderea SUA în producția mondială de autovehicule s-a diminuat de la 47,9% în 1950 la 28,2% în 1960, 20,8% în 1970 și 20,1% în 1980.
Pe de altă parte, ponderea Japoniei în producția mondială de autovehicule a crescut de la 2,9% în 1950 la 18,0% în 1960 și 28,6% în 1970 și s-a situat la 27,8% în 1980.
De această dată, diferențele sunt de ordin structural, în contextul progresului tehnologic și presiunii din perspectiva modificărilor climatice.
Astfel, pe plan mondial ponderea producției de autovehicule electrice în total producție de autovehicule a crescut de la 2,6% în 2019 la 18,0% în 2023, nivel inferior celui înregistrat în China (peste 30%), potrivit datelor publicate de platforma Ourworldindata.
Totodată, prognozele Agenției Internaționale pentru Energie indică vânzări de 10 milioane unități autovehicule electrice în China în 2024, ceea ce reprezintă aproximativ 45% din totalul vânzărilor de autovehicule noi pe piața chineză.
Este o pondere foarte ridicată comparativ cu cele înregistrate la nivelul piețelor europeană (25%) și americană (circa 11%).
Pentru anul 2030 experții instituției internaționale previzionează că autovehiculele electrice vor reprezenta 30% din total autovehicule în circulație pe piața Chinei și 20% din totalul autovehiculelor în circulație pe piețele americană și europeană.
Datele de mai sus confirmă avansul Chinei în tranziția spre economia verde, precum și poziționarea mai bună în cursa competitivității pe piața autovehiculelor electrice pe termen mediu.
Totodată, din perspectiva tehnologică, asistăm în prezent la o cursă a subvențiilor (principalul instrument al noilor politici industriale astăzi) îndeosebi pentru tranziția la economia verde.
Nu în ultimul rând, atrag atenția cu privire la deviația importantă între retorică și acțiune în ceea ce privește eforturile pentru contracararea modificărilor climatice.
Astfel, conform statisticilor instituțiilor internaționale finanțarea tranziției la economia verde a fost inferioară finanțării eforturilor de înarmare pe plan mondial în anul 2022.
Prin urmare, se poate afirma că asistăm în prezent la o etapă de tergiversare în perioada Marilor Transformări, proces care a început la nivel global odată cu incidența pandemiei COVID-19.
Cu toate acestea, se evidențiază diferențe importante de abordare în ceea ce privește tranziția spre noi modele de creștere și dezvoltare economică (axate pe energie verde, digitalizare și grad ridicat de rezistență la șocuri) între principalele blocuri economice ale lumii, într-un context caracterizat prin consolidarea tendinței de creștere a ponderii PIB-ului țărilor emergente și în dezvoltare în economia mondială.
Din perspectiva termenului scurt, probabilitatea persistenței acestor diferențe și divergențe este foarte ridicată, mai ales în contextul electoral (în 2024 sunt programate alegeri generale în țări cu o pondere cumulată de peste 50% din PIB-ul mondial).
Pe de altă parte, privind pe termen mediu, o armonizare a politicilor economice între principalele blocuri economice ale lumii reprezintă soluția cea mai bună pentru ameliorarea climatului macroeconomic mondial și pentru creștere economică sustenabilă, generatoare de dezvoltare cu amprentă redusă de carbon și de diminuare a inegalităților.
Cu alte cuvinte, mapamondul are nevoie mai mult ca oricând de un nou moment Bretton Woods, în care liderii celor mai importante blocuri economice ale lumii să negocieze implementarea Marilor Transformări necesare pentru bunul mers al economiei mondiale.
De altfel, Directorul General al Fondului Monetar Internațional (FMI) a semnalat acest aspect încă din vara anului 2020, iar cercetările recente ale instituțiilor internaționale atrag atenția cu privire la persistența factorilor de risc, inclusiv fragmentarea geo-economică, cursa înarmării, cursa subvențiilor și schimbările climatice.
Startul unor astfel de negocieri ar putea fi posibil oricând, dar ar implica mai mult ca oricând utilizarea componentei diplomatice, în locul acuzațiilor nu întotdeauna fondate, cum ar fi exemplele recente de supra-capacitate de producție și dumping în industria auto.
Privind dintr-o viziune globală, cererea pentru autovehicule electrice va continua să crească cu ritmuri ridicate în anii următori, este loc pentru producători din toate țările lumii să majoreze vânzările.
Faptul că unele țări au implementat mai din timp măsuri pentru a răspunde provocărilor din perspectiva globală într-o viziune pe termen mediu-lung le conferă în prezent avantaje comparative și competitive.
Totodată, acuzația de dumping nu poate fi susținută în contextul în care marja netă a profitului pe industria auto din China s-a situat la aproximativ 5% în 2023, nivel superior celor înregistrate de Ford (3,1%) și Nissan (4,6%) și similar cu cele ale Mazda și Volvo, conform datelor Asociației Producătorilor de Automobile din China și platformei GoodCarBadCar.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
