Robotul Minerva ca: 
de Dan Pălăngean
România s-a situat anul trecut pe locul 12 între cele 27 de state membre UE ca PIB exprimat în euro, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de circa 286 miliarde euro, am devansat Cehia (277 miliarde euro), Finlanda (267 miliarde euro), Portugalia (239 miliarde euro) și Grecia (208 miliarde euro).
De reținut, aceste patru țări se regăseau înaintea noastră în urmă cu șapte ani, dar România a înregistrat o creștere de 78,4% a valorii nominale a PIB exprimată în euro pe intervalul 2015 – 2022, cu care a trecut în fața lor. De reținut, în acești șapte ani, rezultatul economic al României în termeni reali s-a majorat cu 30,8% iar inflația cumulată în Zona Euro a fost de 16,8%, ceea ce înseamnă că un avans considerabil, de 16,7%, a provenit din aprecierea reală a leului în raport cu moneda unică.
Simplificat, cam două treimi din performanța înregistrată au venit pe baza rezultatelor de creștere în volum a realizărilor din economie și o treime din gestiunea cursului de schimb. Curs păstrat flotant la criza economică din urmă cu un sfert de secol, la fel ca în Cehia, Polonia sau Ungaria și nu indexat la fosta marcă germană, precum în Bulgaria.
Din datele oferite de statistica oficială se poate vedea cum performanța în euro a fost sistematic mai bună decât cea în termeni reali, calculată prin deflatarea rezultatului nominal în lei în prețurile perioadei de bază. De pildă, anul trecut s-a ajuns la o creștere de 18,5%, care înseamnă peste 9,3% chiar după ce se ia în considerare inflația de 8,38% din Zona Euro. Adică dublu față de rezultatul provizoriu comunicat oficial drept creștere reală a PIB (4,7%).
Cert este că ponderea țării noastre a crescut în ultimii șapte ani de la 1,3% până la 1,8% din cea totală a UE. Unde cele mai mari trei economii, Germania (aproape un sfert), Franța (cam o șesime) și Italia (spre o optime) însumează mai mult de jumătate din PIB-ul Uniunii. De remarcat, în context, performanțele Poloniei, care a urcat pe locul șase, și cea a Irlandei, care a trecut ștacheta de 500 miliarde euro, peste care se regăsesc o treime din statele Uniunii.
România a prins podiumul zonei de mijloc, după Austria și Danemarca, aflate deocamdată la o distanță apreciabilă, în timp ce Ungaria de-abia a îndeplinit baremul de 1% din forța economică a UE. Sub care se poziționează nu mai puțin de zece state, ce cumulează per total doar 3,67% din PIB-ul Uniunii.
Mai sugestiv, România înseamnă mai mult acum, din perspectiva rezultatelor măsurate de Eurostat, decât Ungaria plus Slovacia și echivalează aproximativ cu Bulgaria + Croația + țările baltice, fiind deja previzionată pentru anul 2023 atingerea unei valori de 322 miliarde euro, dacă se va păstra o medie de curs de 4,94 lei/euro.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
