3 C
București
vineri, ianuarie 21, 2022

Analize și Trenduri – Europenii nu vor o nouă Ialtă în Europa, declară şeful diplomaţiei franceze într-un interviu acordat AFP – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

“În faţa unei strategii care doreşte să promoveze o ‘Ialta II’, noi trebuie să dezvoltăm o strategie care ar dori să promoveze un ‘Helsinki II’, în logica angajamentelor luate în 1975 de către toţi semnatarii acordurilor de la Helsinki... El a lăsat să se înţeleagă că se conturează posibilitatea reluării discuţiilor în format Normandia (Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina) pentru reglementarea conflictului din Donbas (estul Ucrainei)... Rusia zădărniceşte de mai multe luni acest format de discuţii, care vizează implementarea acordurilor de la pace de la Minsk (2015), denumit după locul în care liderii celor patru ţări s-au întâlnit pentru prima oară după anexarea Crimeii de către Moscova: Normandia...

Europenii doresc să promoveze o “strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul “Ialtei II”, bloc contra bloc pe care ruşii încearcă să-l impună, a declarat miercuri ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian într-un interviu pentru France Presse, potrivit Agerpres.

Rusia a propus fundamente care seamănă foarte mult cu o revenire la statu quo-ul dinainte de 1975, altfel spus un format de tipul ‘Ialta II’, ceea ce înseamnă de fapt reapariţia blocurilor, a zonelor de influenţă”, consideră Le Drian.

“Liniile directoare propuse privează anumite ţări de libertatea lor de a alege şi de suveranitate, de aderarea lor la alianţe”, a adăugat el.

Rusia cere SUA şi NATO garanţii de securitate care vizează reconstituirea sferei sale de influenţă în fostul spaţiu ex-sovietic şi a unei zone tampon între Alianţa Nord-Atlantică şi teritoriul său în Europa de Est, notează AFP.

Moscova cere în special un angajament din partea NATO să înceteze să se mai extindă spre Est, în particular în Ucraina, şi să-şi reducă prezenţa militară în noile state membre ale Alianţei, de la ţările baltice la România.

“Pentru noi aceasta este inacceptabil”, a subliniat şeful diplomaţiei franceze, a cărui ţară exercită de la 1 ianuarie preşedinţia semestrială a UE, la unison cu SUA şi alte state membre ale Alianţei.

Aceasta ar echivala de fapt cu o nouă împărţire a Europei, la fel ca cea înregistrată la conferinţele de la Ialta, apoi la Potsdam în 1945 între SUA şi Uniunea Sovietică, cele două mari puteri câştigătoare în cel de-al Doilea Război Mondial.

“În faţa unei strategii care doreşte să promoveze o ‘Ialta II’, noi trebuie să dezvoltăm o strategie care ar dori să promoveze un ‘Helsinki II’, în logica angajamentelor luate în 1975 de către toţi semnatarii acordurilor de la Helsinki, între care URSS de la acea vreme, prelungite apoi prin Carta de la Paris din 1990″, a adăugat Jean-Yves Le Drian.

Aceste acorduri, semnate la finalul Conferinţei de la Helsinki pentru securitate şi cooperare în Europa, au consacrat destinderea între Occident şi Uniunea Sovietică după decenii de Război Rece prin garantarea inviolabilităţii frontierelor şi permiţând o mai mare circulaţie a persoanelor şi ideilor”, a amintit ministrul francez de externe.

Carta de la Paris privind securitatea europeană, stabilită pe baza acordurilor de la Helsinki, a validat practic sfârşitul Războiului Rece după reunificarea Germaniei în 1990 şi căderea regimurilor comuniste.

Ţările europene urmează joi şi vineri să-şi formuleze la reuniunea miniştrilor de externe ai UE de la Brest (vestul Franţei) poziţia lor după intensele discuţii diplomatice din această săptămână între SUA, Rusia, NATO şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Fie în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, fie în cadrul OSCE, Uniunea Europeană ia parte la dialogul cu Rusia, a insistat Jean-Yves Le Drian.

“Faptul că am fost consultaţi de Statele Unite înainte de reuniunea cu Rusia luni la Geneva şi apoi această primă reuniune este un semn pozitiv. Acest dialog trebuie să continue”, a adăugat el.

El a lăsat să se înţeleagă că se conturează posibilitatea reluării discuţiilor în format Normandia (Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina) pentru reglementarea conflictului din Donbas (estul Ucrainei), între forţele proguvernamentale ucrainene şi miliţiile separatiste proruse, soldat din 2014 până în prezent cu peste 13.000 de morţi, conform ONU.

“Văd semne ale unei posibile reluări” a discuţiilor, a subliniat el, după o vizită comună a consilierilor diplomatici ai preşedintelui francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Olaf Scholz la Moscova, apoi la Kiev.

Rusia zădărniceşte de mai multe luni acest format de discuţii, care vizează implementarea acordurilor de la pace de la Minsk (2015), denumit după locul în care liderii celor patru ţări s-au întâlnit pentru prima oară după anexarea Crimeii de către Moscova: Normandia, în vestul Franţei, în 2014.

Pe toate aceste platforme, inclusiv OSCE, unde va avea loc întâlnirea de joi, sub preşedinţia Poloniei, “europenii manevrează pentru a-şi apăra propriile interese de securitate”, a afirmat Jean-Yves Le Drian.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Urmareste-ți competitia in social media!