20 C
București
luni, mai 23, 2022

Analize și Trenduri – Informația momentului pentru angajații din România. Schimbare uriașă pe piața muncii – Sinteza

2 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

Demisii în întreaga lume în 2021 „Cel mai bine s-a văzut în SUA, unde s-a înregistrat, anul trecut, cel mai mare număr de demisii din ultimii 20-30 de ani.

Au înţeles că e mai important să acorde mai mult timp vieţii de familie, prietenilor, lucrurilor care-i pasionează, decât să stea 10-12 ore la serviciu (…) În primul rând, flexibilitatea de loc, putem lucra de acasă sau de oriunde altundeva şi în al doilea rând, flexibilitatea programului de muncă.

În ceea ce privește al doilea val, specialistul spune că acesta a venit în rândul industriilor creative, unde oamenii, profitând de faptul că cererea este mai mare decât oferta, au început să pună condiţii.

Piața IT din România a avut cel mai mult de suferit din cauza fenomenului internaţional „marea demisie” şi războiului din Ucraina. Nu mai puțin de 10-20% dintre angajații din acest sector au plecat sau sunt pregătiți să plece din țară, a declarat consultantul în afaceri Doru Şupeală.

Demisii în întreaga lume în 2021

„Cel mai bine s-a văzut în SUA, unde s-a înregistrat, anul trecut, cel mai mare număr de demisii din ultimii 20-30 de ani. În unele luni, numărul de demisii s-a dublat faţă de anii anteriori. Au fost luni în care s-au înregistrat opt milioane de demisionari, din circa 150 de milioane de angajaţi cât are ţara. E un volum foarte mare”, susţine specialistul, potrivit Adevărul.

Potrivit acestuia, fenomenul s-a petrecut, pe de-o parte, pe fondul pandemiei. Pe de altă parte, oamenii au înţeles că munca la distanţă, la care s-a ajuns din cauza pandemiei, are şi avantaje.

„Oamenii şi-au dat seama că ar putea muri şi dacă asta a fost viaţa lor, nu a fost foarte interesantă, astfel că şi-au reconsiderat priorităţile. Au înţeles că e mai important să acorde mai mult timp vieţii de familie, prietenilor, lucrurilor care-i pasionează, decât să stea 10-12 ore la serviciu (…)

În primul rând, flexibilitatea de loc, putem lucra de acasă sau de oriunde altundeva şi în al doilea rând, flexibilitatea programului de muncă. Oamenii şi-au putut organiza ziua de muncă aşa cum au vrut ei”, a detaliat specialistul.

Două valuri mari de demisii

Primul val de demisii a venit în rândul celor mai dificile meserii, care sunt puțin sau deloc flexibile. Doru Şupeală menționează aici şoferii de camioane, muncitorii din magazine, construcţii și oamenii care prestează servicii de curăţenie.

„Deoarece piaţa muncii este dezechilibrată şi cererea de muncă este mai mare decât oferta, oamenii au putut să-şi găsească slujbe mai flexibile. În plus, oamenii au avut posibilitatea să aibă mai multe joburi temporare: de exemplu, poţi fi şofer la o firmă de livrări la domiciliu, în weekend poţi lucra ca fotograf şi seara, poţi fi barman într-un restaurant. Existenţa alternativelor permite angajaţilor să nu fie dependenţi de un singur contract de muncă”, explică Şupeală.

În ceea ce privește al doilea val, specialistul spune că acesta a venit în rândul industriilor creative, unde oamenii, profitând de faptul că cererea este mai mare decât oferta, au început să pună condiţii.

„Mulţi au cerut un timp redus, 4-6 ore, de muncă pe zi. Alţii au dorit perioade sabatice de 3-6 luni-un an. În general, s-au cerut programe de muncă flexibile şi personalizate”, consideră Doru Şupeală, care subliniază că acele companii care au fost suficient de maleabile şi-au putut păstra angajaţii.

Presiunea materială pe cei care au demisionat

Potrivit specialistului, presiunea materială nu a fost mare pe cei care au demisionat. În acest sens el precizează că „oamenii au reuşit, în multe ţări, să acumuleze o anumită bunăstare, anumite economii care-i fac să nu fie atât de dependenţi de slujbă şi, în plus, există şansa free-lancing-ului”.

De asemenea, în contextul pandemiei, companiile din Vest și-au deschis orizonturile de recrutare, dându-și seama că pot recruta de oriunde din lume.

România este una dintre aceste zone. Sunt foarte mulţi oameni. Eu am avut nişte statistici de la o platformă de colaborare a inginerilor software, conform cărora au fost 35.000 de români din IT care au trecut în freelancing în primul an de pandemie. Conform statisticilor, există circa 220.000-230.000 de ingineri software în România. Vorbim de aproape un sfert din totalul angajaţilor”, detaliază specialistul.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.capital.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!