12.7 C
București
miercuri, octombrie 5, 2022

Analize și Trenduri – La un ceai de tei cu guvernatorul  – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Deci, simplificând, atunci când băncile comerciale au mai mulți bani, acest lucru este reflectat și de facilitățile de depozit acordate de BNR, cum arată și cifrele de anul trecut, când soldul mediu zilnic al stocului plasat la BNR, cu o dobândă de 0,75% p.a., s-a situat în fiecare luna între 1 și 3 miliarde de lei iar atunci când au nevoie de bani se observă o creștere a stocului mediu zilnic al facilităților de credit.

Deci există în sistemul bancar din România bănci (eligibile pentru facilitățile permanente de credit ale BNR) care au avut nevoie suplimentar de cca 10 miliarde de lei, pe care nu au putut să-i împrumute din altă parte (este de presupus că s-au împrumutat la maxim și de pe piața interbancară)...

Se observă că și BNR a devenit mai preocupată deoarece a crescut dobânzile pentru astfel de facilități, de la 1,75%p.a. în 2021, la 2,61%p.a. în ianuarie 2022 și a continuat în februarie cu 3,33%p.a. în martie 3.50%p.a...

Agitaţia e caracteristică perioadelor de criză, dar autorităţile trebuie să transmită un îndemn la calm, a declarat, recent, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. “Nu ne strică mai mult calm. Mai bem câte un ceai de tei”, a fost mesajul lui Isărescu. În urma acestei declaraţii au existat multe reacţii publice. Noi am primit pe adresa redacţiei o opinie de la un cititor, semnată M.A., pe care care o publicăm mai jos.   

……………..

Banca Națională a României a dat semnalul creșterii dobânzilor, în contextul în care rata inflației pare să scape de sub control. Politica “banilor scumpi” este o rețetă antiinflaționistă consacrată și de regulă se corelează și cu măsuri de restrângere a masei monetare. Desigur, mai este și “ceaiul de tei”, pe care ne sfătuiește guvernatorul Isărescu să-l servim pentru a preveni escaladarea inflației. Declarațiile personalităților publice constituie un factor deloc neglijabil în politica monetară, valutară și a controlului ratei inflației. Dincolo însă de aceste aspecte foarte vizibile apar și unele fenomene care pot ridica semne de întrebare. Este știut că masa monetară este direct influențată și de disponibilitatea și accesibilitatea creditului, deci de sectorul bancar. Ce observăm din unele date statistice din primele patru luni ale acestui an? Sunt sau nu bani în exces la populație și în sistemul bancar?

Există unele “facilități permanente acordate participanților eligibili de către Banca Națională a României”, adică băncilor comerciale care funcționează în România și care îndeplinesc condițiile cerute de BNR pentru astfel de facilitate, atât de credit cât și de depozit. Care este semnificația acestora? Băncile sunt societăți comerciale care trebuie să-și închidă balanța zilnic. Atunci când au bani peste necesarul obligațiilor de plată dintr-o zi trebuie să încerce să-i plaseze (la alte bănci, pe piața interbancară, în diverse active, valute etc) pentru că banii care nu sunt plasați măcar cu o dobândă cât de mică conduc la pierderi pentru bancă. Atunci când o bancă nu reușește să-și plaseze excedentul până la închiderea piețelor poate apela la o astfel de facilitate de la BNR și să plaseze acolo sumele respective, cu o dobândă modică, dar preferabilă situației în care nu face niciun plasament. Simetric, atunci când o bancă nu are suficient disponibil și nu reușește să se împrumute de la alte bănci, pe piața interbancară, trebuie să apeleze, sub diverse forme, la finanțări de la BNR, inclusiv la mai sus menţionatele “facilități permanente”. Deci, simplificând, atunci când băncile comerciale au mai mulți bani, acest lucru este reflectat și de facilitățile de depozit acordate de BNR, cum arată și cifrele de anul trecut, când soldul mediu zilnic al stocului plasat la BNR, cu o dobândă de 0,75% p.a., s-a situat în fiecare luna între 1 și 3 miliarde de lei iar atunci când au nevoie de bani se observă o creștere a stocului mediu zilnic al facilităților de credit. O creștere bruscă a facilităților de credit s-a înregistrat în octombrie 2021, când stocul mediu zilnic s-a situat la 1,9 miliarde lei, față de 93 de milioane în septembrie și un stoc mediu de 15-20 milioane în perioada ianuarie-august.

Anul 2022 a început relativ normal, cu un stoc mediu la credite de cca 40 milioane lei în ianuarie, dar a sărit brusc la 10,5 miliarde în martie (!!!), menținându-se și în aprilie la peste 9 miliarde lei. Deci există în sistemul bancar din România bănci (eligibile pentru facilitățile permanente de credit ale BNR) care au avut nevoie suplimentar de cca 10 miliarde de lei, pe care nu au putut să-i împrumute din altă parte (este de presupus că s-au împrumutat la maxim și de pe piața interbancară), pentru a face față cerințelor clientelei sau altor probleme interne. Desigur, dacă ne amintim că spre finalul lunii februarie a început agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cu toate consecințele psihologice atașate, este de presupus că solicitările de bani de la bănci au devenit brusc foarte mari în martie și s-au menținut și în aprilie. Acești bani s-au revărsat într-o economie aflată deja sub presiune (transferurile externe nu reflectă astfel de sume, de aici presupunerea că aceste sume au fost folosite la intern). Se observă că și BNR a devenit mai preocupată deoarece a crescut dobânzile pentru astfel de facilități, de la 1,75%p.a. în 2021, la 2,61%p.a. în ianuarie 2022 și a continuat în februarie cu 3,33%p.a. în martie 3.50%p.a., ajungând în aprilie la 3.76%p.a., deci mai mult decât o dublare în 4 luni.

Și volumele tranzacțiilor din piața valutară reflectă temerile induse și în mediul financiar de războiul din Ucraina. Astfel, în martie a.c. volumul tranzacțiilor de pe piața valutară interbancară a atins 53,3 milioane de euro, cu cca. 66% mai mult decât în luna precedentă și 18% mai mult decât în luna decembrie 2021, care a avut volumul maxim din anul trecut.

Sunt toate acestea semne de panică în mediile financiar-bancare? Desigur. Putea BNR să vadă toate acestea în timp real? Putea și le-a și văzut, dar nu a acționat semnificativ. Celelalte componente ale pieței monetare nu arată nici o urmă a vreunei politici active a BNR nici prin operațiuni strict monetare nici cu titluri de stat. Politica rezervelor minime obligatorii nu a fost modificată, doar ratele dobânzii bonificate pentru rezervele în lei au fost crescute treptat de la 0,08%p.a. în prima parte a anului trecut până la 0,22%p.a. în martie anul curent. Deci nu putem vorbi de o încercare de a încetini creșterea masei monetare sau de a încerca restrângerea disponibilităților pe care băncile comerciale le introduc în sistem. Mai mult, creditarea a crescut destul de consistent: volumul creditelor în lei pentru locuințe a fost cu 20% mai mare în martie anul acesta comparativ cu martie anul trecut, iar în aceeași perioadă volumul creditelor pentru consum sau alte nevoi a crescut cu cca. 7%. Creditele în euro și dolari au stagnat sau chiar au scăzut.

Reflectă datele monetare și o stare de panică datorată războiului la nivelul clientelei bancare, populație și întreprinderi? Probabil că numerarul în creștere la casieriile băncilor (cu 20% în martie 2022 față de martie 2021) este o consecință a cerințelor clientelei pentru mai mult numerar și corelat cu scăderea disponibilităților aflate pe cont curent în bănci (cu 6% față de anul trecut) sunt indicii despre starea de neliniște a clientelei. Numerarul în circulație a crescut în perioada martie 2021-martie2022 cu 9%. O mai mare apetență pentru tranzacțiile cu numerar și pentru deținerea de numerar sunt semne specifice ale perioadelor de incertitudine.

Creșterile costurilor începute de anul trecut, masă de “bani din elicopter” aruncată cu generozitate în perioada pandemiei, creditul ieftin, deficitul bugetar și cursul de schimb au fost tot atâția factori obiectivi de accelerare a inflației începînd încă din a doua parte a anului 2020. Stagflatia era deja prezența în a două parte a anului 2021 căci acesta este termenul pentru inflație pe fondul stagnării economice. Exacerbarea temerilor pe fondul începerii războiului din Ucraina a adăugat și factori psihologici importanți pregătind terenul pentru rate ale inflației din 2 cifre și chiar pentru cea mai gravă “ciumă” economică : hyperinflatia.

Inflația este o boală economică gravă și care are, din păcate, tendința să se autoalimenteze: expectațiile în legătură cu creșterea prețurilor conduc la prețuri efectiv mai mari, nejustificate de costuri sau de creșterea economică, mai ales atunci când există o masă monetară în exces, o politică de creditare laxă, o politică fiscală nu tocmai responsabilă și o zvonistică agresivă. Din această perspectivă, ”ceaiul de tei” pe care ni l-a recomandat guvernatorul BNR este util, necesar chiar dar nu suficient. Și ar fi trebuit să-l bea înaintea altora bancherii și analiștii economici.

Există măsuri care se puteau lua, semnalele erau vizibile din anul trecut, există măsuri care se pot adopta acum sau cât mai curând și care nu au nicio legătură cu Putin dar pe care trebuie să le discute și să le adopte împreună Guvernul și BNR, cu sprijinul Parlamentului și tuturor forurilor de decizie din România. Dar despre acestea, cu altă ocazie.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!