13.9 C
București
vineri, mai 20, 2022

Analize și Trenduri – Sindalimenta face apel către clasa politică: Actuala Legea a dialogului social, adoptată la presiunea investitorilor străini, are prevederi contradictorii, care distrug drepturile angajaților și mișcarea sindicală – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

În comunicat se precizează: “Modificarea Legii Dialogului Social este o promisiune a tuturor premierilor României din ultimii 11 ani, după ce legea a fost modificată la presiunea și în sensul solicitat de Consiliul Investitorilor Străini... Legea Dialogului Social a acționat în ultimii 11 ani ca un adevărat bumerang care a lovit în drepturile sindicale şi a transformat salariul minim pe economie în unica speranţă de supravieţuire pentru cel puțin 40% din muncitorii români... Practic, Legea dialogului social a adâncit sărăcia în România, pentru că numărul salariaţilor plătiţi cu salariul minim pe economie a crescut de aproape patru ori în 11 ani... În acest fel, s-a creat posibilitatea ca sindicatele să fie excluse de la negocierea contractului colectiv de muncă, locul lor fiind luat de reprezentanţii salariaţiilor aleşi în urma unei adunări generale a angajaţilor...

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) – Sindalimenta face apel către clasa politică să modifice Legea dialogului social pentru a nu rămâne fără muncitori calificați și pentru ca mișcarea sindicală din mediul privat să nu dispară, potrivit unui comunicat de presă.

De asemenea, reprezentanții Sindalimenta susțin că Legea dialogului social a dus la creșterea sărăciei salariale, iar în mediul privat Contractele Colective de Munca lipsesc cu desăvârșire.

În comunicat se precizează: “Modificarea Legii Dialogului Social este o promisiune a tuturor premierilor României din ultimii 11 ani, după ce legea a fost modificată la presiunea și în sensul solicitat de Consiliul Investitorilor

Străini. Efectele acestor schimbări, operate cu ignorarea totală a sindicatelor, sunt resimțite de milioane de angajați din sectorul privat.

Legea Dialogului Social a acționat în ultimii 11 ani ca un adevărat bumerang care a lovit în drepturile sindicale şi a transformat salariul minim pe economie în unica speranţă de supravieţuire pentru cel puțin 40% din muncitorii români. Practic, Legea dialogului social a adâncit sărăcia în România, pentru că numărul salariaţilor plătiţi cu salariul minim pe economie a crescut de aproape patru ori în 11 ani, ajungând astăzi la 1,6 milioane.

Explicația pentru această situație este faptul că în actuala formă, Legea dialogului social a dus la dispariţia contractelor colective de muncă în zona privată, mişcarea sindicală pierzând astfel singura pârghie de negociere pentru obţinerea unor majorări salariale. Pe de altă parte, legea a îngrădit puternic şi dreptul sindicatelor de a organiza proteste.

De asemenea, modificarea Legii dialogului social a îngreunat obţinerea reprezentativităţii pentru sidicatele constituite la nivelul societăţilor, cât și la nivel national, pentru organizațiile de tip federative. Raportarile Institutului Național de Statistică la nivelul sectoarelor de activitate nu mai sunt armonizate cu situația din realitate de foarte mulți ani. În acest fel, s-a creat posibilitatea ca sindicatele să fie excluse de la negocierea  contractului colectiv de muncă, locul lor fiind luat de reprezentanţii salariaţiilor aleşi în urma unei adunări generale a angajaţilor, o practică foarte des întâlnită în cadrul marilor companii, activitate in care reprezentanții angajatorului se implică, fără ca legea să le permită. Problema este că aceşti reprezentanţi sunt, în multe cazuri, mai degrabă reprezentanţii angajatorului, decât ai angajaţilor, astfel că negocierile sunt doar de fațadă, iar sindicaliștii se văd obligați, sub amenințarea concedierii, să accepte condițiile impuse de patronate.

În tot acest timp însă, pe proiectul de lege elaborat de Federația Sindicatelor din Industria Alimentară – SINDALIMENTA, armonizat și cu Codul de Procedură Civilă, corectând astfel aberațiile legislative adoptate în urmă cu 11 ani, se aşează de aproape doi ani praful în Parlament. Propunerea legislativă s-a realizat în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri europene nerambursabile și la a cărui elaborare au participat unii dintre cei mai buni specialiști în legislația muncii din țară.

În afară de modificarea articolelor cu prevederi contradictorii, proiectul stabileşte drepturi şi obligaţii atât pentru sindicate, cât şi pentru patronate, precum şi sancţiuni pentru încălcarea legii. În urmă cu doi ani, proiectul a fost trimis Guvernului, Ministerului Muncii, tuturor partidelor politice, Parlamentului şi grupurilor parlamentare, Comisiilor de muncă din Cameră şi Senat, dar, cu o singură precizare, toţi l-au ignorat. Singurul care l-a preluat și la înregistrat la Parlament a fost Partidul Puterii Umaniste Social Liberal (PPUSL). Proiectul a trecut tacit la Senat, dar s-a împotmolit la Camera Deputaților, unde nu i se face loc pe ordinea de zi.

Ne întrebăm dacă actualul Parlament și Guvern își doresc cu adevărat apărarea drupturilor angajaților, drepturi stabilite prin reglementări europene și internaționale, sau dacă pacea socială va continua să rămână doar o temă electorală.

Exemplele privind modul în care tratează marile corporații prezente în România sindicatele sunt multe, la aceste abuzuri participând din păcate, și o instituție a statului român. Este vorba de Inspecția Muncii prin Inspectoratele teritoriale de muncă ai căror angajați interpretează în mod discreționar legislația muncii.

Un astfel de caz este cel de la  îmbuteliatorul băuturii Pepsi-Cola (sindicat afiliat la Federația Sindicatelor din Industria Alimentară – SINDALIMENTA), societatea Quadrant-AMROQ Beverages SRL, unde de luni de zile nu a fost înregistrat contractual colectiv de muncă negociat și semnat de reprezentantii atât ai Sindicatului Pepsi cât si de cei ai angajatorului, pentru că niște angajatii ai  Inspectoratulului Teritorial de Muncă București, de rea credință, au considerat că sindicatul nu este reprezentativ la nivel de unitate. A fost nevoie ca SINDALIMENTA să apeleze la justiție pentru ca instanța să constate, ceea ce angajații ITM București trebuiau să facă, respectiv că Sindicatul Pepsi este reprezentativ  la nivel de unitate prin sentința de reprezentativitate de la nivelul sectorului băuturilor, obținută de SINDALIMENTA. Din păcate, acest proces se afla și acum pe rolul instanțelor, lăsând aproximativ 1.000 de angajați fără dreptul de a beneficia de prevederile unui contract.

Aceeași situație se întâlnește si la S.C. Coca Cola HBC Romania, unde reprezentanții Departamentului pentru Resurse Umane au refuzat să recunoască reprezentativitatea SINDALIMENTA în ciuda a două sentințe judecătorești, lăsând aproximativ 1.500 de angajați fara contract. Din fericire, aici am reusit să finalizăm și să câștigăm procesul, chiar dacă o confederație sindicală reprezentativă la nivel național a făcut cerere de intervenție în favoarea angajatorului !!!

Ăsta da sindicalism authentic!

Dacă societatea va continua să refuze negocierea și să încalce sentințele judecătorești vom proceda la executare silită.

Exemple sunt multe, dar în toate situațiile Inspectoratele Teritoriale de Muncă și Inspecția Muncii intârzie să răspundă solicitărilor, limitându-se numai la înaintarea unor adrese către angajator solicitând convocarea părților pentru începerea negocierilor, dar nu și negocierea și înregistrarea contractelor colective de muncă, motivând că legea nu permite. Atunci de ce mai există aceste instituții ? Este o întrebare la care așteptăm să primim un răspuns de la Ministerul Muncii.

În urma unui Congres Extraordinar, plecând de la premiza că angajatul nu mai are drepturi in Romania, că drepturile lui nu mai pot fi apărate de o lege depășită care nu mai obligă nici la existența normelor de muncă, SINDALIMENTA a decis ca proiectul său pentru modificarea Legii dialogului social să fie din nou transmis instituțiilor abilitate ale statului, partidelor politice si grupurilor parlamentare, solicitând înregistrarea lui pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor.

În același timp vom solicita, în regim de urgență, o întâlnire cu Ministrul Muncii pentru a discuta inclusive despre propunerea de modificare a Legii pensiilor, în sensul reducerii perioadei vârstei de pensionare cu numărul de ore suplimentare lucrate și plătite.

În situația în care solicitările noastre sunt tergiversate, organul de conducere colectivă a federației va decide formele de protest cu care vom continua până la soluționarea celor doua proiecte.”

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!