Robotul Minerva ca: 
de Dan Pălăngean
Costul orar al forţei de muncă a crescut în T1 2023 cu 2,29% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022 (+14,33%), s-a înregistrat un nivel semnificativ mai mare decât în cei trei ani anteriori, în contextul unei inflații comparabile ca valoare.
Nivelul de siguranță la acest indicator-cheie pentru economie, impus prin tabloul de bord european este de maxim 12% pentru țările non-euro (9% pentru Zona Euro), însă situația excepțională în materie de evoluția prețurilor a prevalat. De reținut, indicatorul fusese adus în limitele cerute anterior, după depășirile din 2018 și 2019.
După o reușită favorizată de efectul de bază postpandemie în 2021 (+8,2%), productivitatea muncii pe salariat în industrie (care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper macroeconomic) a revenit pe scădere în 2022 (-2,2%) iar fenomenul s-a accentuat în primul trimestru al anul curent (-4,8%, deși ceva mai atenuat, la -2,7%, în luna martie).
Totuși, diferențele sunt foarte mari între diversele sectoarele economice iar administrația publică și sănătatea, împreună cu asistența socială, apar la coada clasamentului, în tentativa de ajustare fiscală. Surprinzător în raport cu evenimentele la zi, învățământul figurează în comunicatul INS cu avans de 15,6%, PESTE media pe economie.
În ce privește corelația cu productivitatea muncii, după ce în 2021 raportul teoretic favorabil relativ la majorarea salariilor, a fost refăcută, situația s-a schimbat ulterior și s-a deteriorat din nou în primul trimestru al anului curent. Ceea ce nu este de natură să ajute la refacerea echilibrelor macroeconomice.
În structura pe ramuri de activitate, s-au înregistrat diferenţe semnificative la nivelul creșterilor de costuri salariale. Pe primele poziții, peste pragul de 20%, apar industria extractivă (+23,06%), construcțiile (+21,84%), serviciile adminstrative și suport (+21,43%) și segmentul de transport plus depozitare (+20,14%).
Referință importantă, industria prelucrătoare (+16,59%) figurează cu peste două puncte procentuale peste media pe economie, în pofida scăderii de productivitate. Totodată, revelația în formarea PIB ca schimbare de structură, sectorul de informații și comunicații, apare ușor sub această medie, deși a avut o contribuție majoră la rezultatul economic.
Administraţie publică şi apărarea, împreună cu asigurările sociale, au coborât spre coada clasamentului (+8,47%), semnificativ sub media generală a creșterilor salariale, pentru a mai limita deficitul bugetului public. Sănătatea, beneficiară anterior a atingerii mai rapide a grilei prevăzute pentru 2022, a fost ultima, cu doar +3,24%.
În perioada care urmează, sub presiunea socială concentrată în sectorul bugetar, va fi foarte dificilă păstrarea avansului salariilor bugetare în limitele necesare pentru refacerea echilibrelor macroeconomice. Inclusiv menținerea trendului de reducere a facturii publice raportat la PIB (de la 10,4% în 2020 la 9,4% în 2021 și 8,2% în 2022, față de o cerință din partea instituțiilor internaționale situată la 7% din PIB).
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
