17.9 C
București
vineri, iunie 14, 2024

Analize și Trenduri – T4 2022 – Venitul mediu lunar a ajuns la 2.662 lei. Modificările în structură – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Datele publicate de INS pentru T4 2022 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 2.662 lei lunar pe persoană (+18% față de T4 2021) și 6.634 lei pe familie (+17%).

În contextul păstrării activității economice la un nivel robust (+4,8%, avans estimat curent pentru PIB), veniturile bănești nominale pe persoană au crescut cu 10,2% față de același trimestru al anului precedent (-5,1% real, în contextul inflației medii de 16,15%) iar cele în natură s-au majorat cu 15,3% (-0,7% în termeni reali).

Comparativ cu situația din anul 2019, veniturile au crescut în termeni nominali „în linie” cu rezultatul economic (32,7% pe gospodărie, deși +37% pe persoană, comparativ cu 32,7% în cazul PIB).

de Dan Pălăngean

Datele publicate de INS pentru T4 2022 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 2.662 lei lunar pe persoană (+18% față de T4 2021) și 6.634 lei pe familie (+17%). În contextul păstrării activității economice la un nivel robust (+4,8%, avans estimat curent pentru PIB), veniturile bănești nominale pe persoană au crescut cu 10,2% față de același trimestru al anului precedent (-5,1% real, în contextul inflației medii de 16,15%) iar cele în natură s-au majorat cu 15,3% (-0,7% în termeni reali).

Comparativ cu situația din anul 2019, veniturile au crescut în termeni nominali „în linie” cu rezultatul economic (32,7% pe gospodărie, deși +37% pe persoană, comparativ cu 32,7% în cazul PIB). De reținut, evoluția exprimată în euro pe persoană este de +32%, în condițiile în care devalorizarea leului față de moneda unică europeană a fost ceva mai mică de 4%.

Diferența dintre avansul veniturilor pe o gospodărie și cel consemnat la nivel individual se explică printr-o pronunțată diminuare a numărului de persoane pe gospodărie, de la 2,58 persoane în 2019 la doar 2,49 persoane în 2022, evoluție rapidă care ar trebui urmărită mai atent, deoarece are consecințe importante în plan socio-economic.

Ponderea salariilor în scădere, cea a prestațiilor sociale în creștere 

De reținut, ponderea salariilor în structura veniturilor totale ale unei gospodării a scăzut la cel mic nivel din ultimii patru ani (doar 66,6%, de la 68,7% în T4 2019). În schimb, partea care revine prestațiilor sociale a urcat la 19,9% (maximul pe ultimii patru ani, după un recul temporar în același trimestru al anului anterior).

Ponderea veniturilor în natură a reintrat pe creștere și a ajuns la 8%, de la 6,8% în urmă cu patru ani. Totuși, pe  fondul unei evoluții mai slabe a sectorului agricol, veniturile din agricultură și-au redus din nou ponderea la 1,7%%, de la 1,9% anterior. Veniturile din proprietate și vânzarea de active au coborât și ele la pragul de 1% iar cele din activități independente au ajuns la un minim de 1,5% (1,8% anterior).

Ponderea veniturilor în natură a reintrat pe creștere și a ajuns la 8%, de la 6,8% în urmă cu patru ani. Totuși, pe  fondul unei evoluții mai slabe a sectorului agricol, veniturile din agricultură și-au redus din nou ponderea la 1,7%%, de la 1,9% anterior. Veniturile din proprietate și vânzarea de active au coborât și ele la pragul de 1% iar cele din activități independente au ajuns la un minim de 1,5% (1,8% anterior).

 

 

Pe partea de cheltuieli, am considerat util să vă prezentăm structura alocărilor din bugetele familiale, pe model european COICOP (12 clase de produse și servicii și nu cele 3 categorii mari, produse alimentare, nealimentare și servicii incluse în calcul IPC la nivel național). De remarcat ponderea relativ însemnată, a produselor alimentare (34,8%) și poziționarea sumelor pentru băuturi și tutun (7,6%) imediat după cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (8,1%) și peste banii de transport (7,2%) sau mobilier și dotarea locuinței (5,7%)

 

În fine, merită semnalat decalajul major dintre mediul urban și cel rural, cu o diferență de 45% între sumele cheltuite lunar pe persoană (2.723 lei în urban și doar 1.876 lei în rural), mascat de media la nivel național ( 2.332 lei). Cu toate acestea, banii pentru plata de impozite, taxe, cotizații și contribuții trec de o treime în urban (34,6%), față de un sfert în rural (25,1%). Adică orășenii sunt taxați exact de două ori mai mult (942 lei față de 471 lei).

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!