19 C
București
sâmbătă, mai 21, 2022

Analize și Trenduri – Video 22 de instituții refuză cloud-ul guvernamental. Anton Rog, șeful Cyberint: Există o garanție tehnologică, nu avem acces la date – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

Cine are reticențe față de cloud-ul guvernamental- 6 instituții nu consideră necesară sau posibilă utilizarea infrastructurii cloud-uluiAgenția de Credite și Burse de Studii – ACBS (Ministerul Educației);Autoritatea Electorală Permanentă;Curtea Constituțională;Direcția Națională Anticorupție;Oficiul Național al Registrului Comerțului – ONRC;Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA R.A. - Subordonatele MAI vor discuții:Arhivele Naționale (MAI);Direcția pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (MAI);Direcția Generală Pașapoarte (MAI);Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (MAI);Poliția de Frontieră Română (MAI);Poliția Română (MAI);Inspectoratul General pentru Imigrări (MAI).- 5 instituții au refuzat să completeze chestionarele:Academia Română;Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor;Consiliul Superior al Magistraturii;Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică;Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.- 4 instituții nu au furnizat informații referitoare la sistemele informatice:Ministerul Economiei;Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; (obs – ANPIS...

Se întâmplă des în România: când mergem la o instituție a statului, de multe ori e nevoie de copii și hârtii pe care trebuie să le emită alte instituții. Dar dacă toate aceste instituții ar fi legate între ele și ar face schimb de informații, totul s-ar rezolva mult mai ușor. Este ceea ce-și propune Guvernul prin proiectul de „cloud guvenamental”, care este finanțat prin PNRR cu peste 500 de milioane de euro. Proiectul întâmpină însă deja primele piedici, pentru că sunt instituții importante ale statului reticente să participe. Invitat, luni seara, la Digi24, Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint al SRI, a arătat ce presupune tot acest proiect de cloud guvernamental și a explicat de ce temerile că ar putea fi accesate date sunt neîntemeiate.

Cosmin Prelipceanu, realizator „Jurnalul de Seară”: Există un proiect de ordonanță de guvern  pentru funcționarea acestui cloud guvernamental. Ordonanța este în dezbatere publică și pentru ca proiectul să facă niște pași, niște instituții, care au fost desemnate de guvern să se ocupe de acest proiect, adică Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), SRI și STS, au transmis instituțiilor publice care ar trebui să participe la acest proiect un chestionar. Instituțiile erau rugate, de exemplu, să spună ce fel de nevoi de hard au, ce fel de nevoi de soft au și așa mai departe, ca să porteze toate datele pe care le au în sistemul acesta comun.

Din 108 instituții, 22 ori n-au răspuns deloc, ori au spus că ele nu vor să facă parte din proiect, în timp ce altele au spus că dau niște date, dar nu le-au dat complet. Ce este de remarcat este că dintre aceste 22 de instituții fac parte unele extrem de importante, cum ar fi Evidența Persoanelor, Pașapoartele, Permise și Înmatriculări, Poliția de Frontieră, Poliția Română, Imigrările, Registrul Comerțului, Curtea Constituțională, DNA, DIICOT.

Cine are reticențe față de cloud-ul guvernamental

– 6 instituții nu consideră necesară sau posibilă utilizarea infrastructurii cloud-ului

  • Agenția de Credite și Burse de Studii – ACBS (Ministerul Educației);
  • Autoritatea Electorală Permanentă;
  • Curtea Constituțională;
  • Direcția Națională Anticorupție;
  • Oficiul Național al Registrului Comerțului – ONRC;
  • Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA R.A.

– Subordonatele MAI vor discuții:

  • Arhivele Naționale (MAI);
  • Direcția pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (MAI);
  • Direcția Generală Pașapoarte (MAI);
  • Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (MAI);
  • Poliția de Frontieră Română (MAI);
  • Poliția Română (MAI);
  • Inspectoratul General pentru Imigrări (MAI).

– 5 instituții au refuzat să completeze chestionarele:

  • Academia Română;
  • Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor;
  • Consiliul Superior al Magistraturii;
  • Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică;
  • Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

– 4 instituții nu au furnizat informații referitoare la sistemele informatice:

  • Ministerul Economiei;
  • Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; (obs – ANPIS, ANOFM, CNPP si ITM au completat);
  • Ministerul Afacerilor Externe;
  • Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.

(sursa: ADR)

Interviu cu Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint al SRI

Cosmin Prelipceanu: Dintre instituțiile acestea, mi s-a părut absolut remarcabil comentariul, reacția pe care a avut o șeful Autorității Electorale Permanente, care se numără printre instituțiile care nu vor să intre în cloud deloc. Este un răspuns pe care l-a dat domnul Constantin Mitulețu Buică pentru „Libertatea”: Noi nu considerăm normal ca STS și SRI să aibă acces la toate datele și documentele pe care Autoritatea Electorală Permanentă le pregătește în vederea alegerilor.  E în primul rând o problemă de imagine, nu are sens să lăsăm să planeze suspiciunea că o unitate militară, oricare ar fi ea, are acces la astfel de documente.

Anton Rog: Dacă mă întrebați pe mine, este o ipoteză falsă și în general ipotezele care spun că cele două instituții ar avea acces la datele eventualelor instituții care vor migra în acest cloud. Dacă vreți să mă refer direct la AEP, în anii trecuți, cu ocazia mai multor alegeri, Autoritatea Electorală Permanentă s-a adresat oficial Serviciului Român de Informații, în speță Centrului Național Cyberint, pentru a-i solicita sprijin în evaluarea cibernetică a aplicațiilor folosite în alegeri.  De fiecare dată, Centrul i-a răspuns, în multe situații a găsit și vulnerabilități și a dat recomandări AEP-ului, pe care le-a implementat, și în felul acesta am avut alegeri corecte. Nu cred că Autoritatea atunci știa că serviciul e cum trebuie și dintr-odată a descoperit că serviciul are acces la date. Deci, ipoteza este una incorectă.

Dar nu aș vrea să vă refer numai la această chestiune.  Să discutăm în general. De ce nu vin unele instituții în cloud? Unele instituții nu vin în cloud pentru că au aplicații care nu sunt pregătite pentru cloud și care necesită un efort deosebit pe care nu pot să-l facă acum, dar pentru chestiunea asta sunt pregătiți bani în zona de migrare cu care să se facă cu piața privată.

Alte instituții nu vin în cloud din motive de genul AEP, care n-au niciun fundament. Din punct de vedere tehnologic – și mă refer aici numai la Serviciul Român de Informații, Centrul Național Cyberint, rolul lui, este de a asigura securitatea cibernetică. De ce asigură Centrul Național Cyberint securitatea cibernetică? Pentru că cloudul guvernamental este infrastructură critică. Dacă nici cloud-ul guvernamental nu este infrastructură critică, atunci nimic nu mai este infrastructură critică. Afectarea cloud-ului guvernamental duce automat la afectarea securității naționale. Gândiți-vă că vor fi 60 de instituții care migrează și dintr-odată, cloud-ul nu mai este disponibil pe motive de securitate! E afectată toată societatea, guvernul, economia și tot ce mai doriți. Din acest motiv, pentru că Serviciul Român de Informații este instituția care se ocupă de cunoaștere, prevenire și contracararea amenințărilor la securitatea națională, iar dacă discutăm de contracarare în spațiu cibernetic, ea nu poate să fie decât una tehnologică, iar serviciul o face prin unitatea sa specializată, Centrul Național Cyberint. Deci, toate echipamentele pe care noi le punem pe partea de securitate cibernetică nu au acces la date! Ele se uită la log-uri, la jurnale și jurnalizează evenimente de securitate cibernetică. Evenimente! Evenimente, care sunt centralizate într-un sistem central – unele dintre ele ajung să fie alerte de securitate cibernetică, să fie investigate, deci niciun fel de dată! Chiar dacă am dori, dacă n-am dori, nu ajung la noi!

Cosmin Prelipceanu: Care este garanția?

Anton Rog: Este garanția tehnologică. Tehnologiile respective sunt construite pentru a nu avea acces la date, pentru a asigura numai securitate cibernetică.

Cosmin Prelipceanu: Știți, oamenii ăștia, că nu e vorba doar despre AEP, oamenii care vă confruntă pe dumneavoastră în legătură cu cloud-ul guvernamental spun așa: domnule, este imposibil să ne păzească, dar să rămână la poartă! Sigur vor intra!

Anton Rog: Dați-mi voie să vă dau un exemplu foarte clar. Noi operăm un Security Operating Center, un SOC – îi spunem Țițeica, e vestit, îl știe toată România. A fost făcut din fonduri europene în 2015. El funcționează de șapte ani. În acel SOC făcut din fonduri europene noi oferim servicii de securitate cibernetică pentru 61 de instituții din tot Guvernul României. Vă aduc la cunoștință că în șapte ani, nu a existat nici măcar o plângere că un bit dintr-un mail, dintr-un fișier sau din ce vreți dumneavoastră a fost accesat de Serviciul Român de Informații. Și vă mai aduc la cunoștință un lucru, că în acești șapte ani au fost numeroase, zeci, poate sute de incidente cibernetice majore și de fiecare dată știți cui s-au adresat instituțiile respective? Serviciului Român de Informații, invariabil!

Cosmin Prelipceanu: Au știut că există aceste pericole sau v-ați ocupat de ele înainte?

Anton Rog: Au știut că există. A fost și un moment de inflexiune, când perioada de viață a proiectului, de cinci ani, care s-a terminat în octombrie 2020, n-a mai fost finanțat din fonduri europene și a fost o perioadă de o lună sau de două luni în care unele instituții au înțeles pe echipamentele în custodie să își prelungească licențele și altele, nu. Ce să vedeți, la instituțiile care nu și-au prelungit, dintr-odată toate atacurile care erau oprite de tehnologie și de noi au intrat în plin și au zis: suntem atacați cibernetic! În fapt, nu erau atacați cibernetic, efortul nostru conjugat și tehnologia nu au mai lucrat.

Cosmin Prelipceanu: Cine verifică dacă dumneavoastră nu intrați în date?

Anton Rog: Instituțiile respective! Pentru că noi avem o zonă…

Cosmin Prelipceanu: Adică posesorii datelor.

Anton Rog: Exact, exact. Noi avem o zonă centrală și avem senzori care culeg evenimente de securitate cibernetică. Senzorii sunt culeși în zona
locală și de acolo sunt împinși. Oricând, orice instituție se poate uita în zona respectivă dacă noi luăm vreun fel de date. Și nu luăm niciun fel de date.

Cosmin Prelipceanu: Și oamenii ăștia nu puteau să vă întrebe? Reacțiile sunt foarte puternice, pentru că ce rezumă aici domnul Mitulețu-Buică este practic ce e în mințile multora dintre șefii instituțiilor ăstora. Am văzut, de exemplu, că pe listă sunt ministerele Economiei, Muncii, Familiei…

Anton Rog: Repet, unii nu le migrează pentru că au tehnologii foarte vechi…

Cosmin Prelipceanu: Și se tem că vă dau dumneavoastră toate datele și că SRI va deveni posesorul tuturor datelor românilor…

Anton Rog: SRI este un instrument și SRI nu trebuie… Cum să vă zic, cloud-ul guvernamental nu trebuie să fie un cloud militarizat. El trebuie să fie un cloud dedicat cetățeanului, dedicat instituției și zonei civile. SRI a înțeles – și bănuiesc că și STS – că sunt doar două instrumente care au mai multă cunoaștere, au specialiști mai buni, pe care statul român îi folosește ca să își pună în aplicare cloud-ul. Puterea în cloud, decizia în cloud nu trebuie să fie nici la SRI, și nici la STS și trebuie să înțeleagă foarte bine aceste două instituții: trebuie să fie la ADR. ADR trebuie să fie cel care împarte resursele, decide accesul, alocarea și tot ce mai vreți în cloud.

Cosmin Prelipceanu: Acum explicați-ne în felul următor: datele – odată cu intrarea în cloud, oamenii ăștia doar fac share la datele pe care le au sau le și portează într-un loc comun unde va exista o bază de date uriașă în care sunt toate datele românilor?

Anton Rog: Cloud-ul guvernamental este o infrastructură de hardware și software pe mai multe nivele – nu vreau să fiu foarte tehnic, ca să fim înțeleși  – în care sunt unele instituții fundamentale care nu pot lipsi din cloud pentru că fără ele cloud-ul nu are sens: Evidența Populației, Permise, Pașapoarte, adică cloud-ul trebuie să ajute instituțiile, dar mai important, să ajute cetățeanul. Trebuie ca cel puțin cele 36 de evenimente de viață să fie rezolvate de acest cloud: să îmi fac buletin, să îmi fac pașaport, să fac o consultație medicală, să-mi deschid firmă, să-mi închid firmă, să-mi schimb
obiectul de activitate. Toate aceste date trebuie migrate în cloud. Cloud-ul sigur că e o tehnologie specifică. Migrarea asta nu se întâmplă peste noapte.

Cosmin Prelipceanu: Asta înseamnă că le dau sau rămân proprietarul…?

Anton Rog: Nu, ele se mută în cloud.

Cosmin Prelipceanu: Adică nu mai sunt proprietatatea instituției?

Anton Rog: Ba da, instituțiile sunt proprietarele datelor în continuare, în zona de cloud alocată pentru ele. Este un spațiu comun. Ceea ce aduce extrem de important cloud-ul este interoperabilitatea și ați menționat-o la început, din perspectiva clientului. Când toate acele baze de date, aplicații sunt într-un spațiu comun, atunci schimbul de date între ele trebuie să fie unul natural și să scutească într-o mare parte cetățeanul de plimbatul pe la ghișee și între instituții.

Cosmin Prelipceanu: În proiectul de ordonanță scrie că SRI oferă și hardware, adică niște mașini. Mașinile ce fac?

Anton Rog: Haideți să explicăm.

Cosmin Prelipceanu: Spațiul de stocare e al SRI-ului?

Anton Rog: Nu!

Cosmin Prelipceanu: Cine dă spațiul?

Anton Rog: STS. Deci, buget de 560 de milioane. Din acest buget, 50 la sută este alocat licitației și zonei de infrastructură de care se va
ocupa STS, 250 de milioane de euro. Pentru partea de securitate cibernetică, Serviciul Român de Informații, pentru că guvernul a decis să facă un cloud rezilient în patru noduri – noduri care sunt niște centre de date ce aparțin STS-ului…

Cosmin Prelipceanu: Cloud rezilient înseamnă?

Anton Rog: Înseamnă că dacă pică un nod, rămân celelalte trei, cetățeanul, instituțiile nu simt nimic, rămâne în picioare. Dacă pică al doilea nod, nu se întâmplă nimic, rămâne în picioare. Și tot așa, cu cât ai mai multe noduri, cu atât cloud-ul este mai rezilient. Din tot acest buget pentru cele patru cloud-uri estimarea noastră este că noi, pe partea de securitate cibernetică, vom folosi 7 la sută din acești bani, adică vreo 40 de milioane de euro. Echipamentele pe care le punem noi sunt echipamente de tip senzoristic, echipamente care asigură numai protecție cibernetică, se uită la log-uri, la jurnale, nu se uită la…

Cosmin Prelipceanu: Adică cine intră, cine iese…

Anton Rog: Exact!

Cosmin Prelipceanu: …ce caută…

Anton Rog: Nu, nu, nu! Nu ce caută! Nu! Doar cine intră, cine iese cine, dacă…

Cosmin Prelipceanu: Și senzori înseamnă că există niște situații când sună alarma.

Anton Rog: Exact, exact.

Cosmin Prelipceanu: Spuneți-mi cine ne garantează nouă că STS, posesorul hardului, al spațiului de stocare, nu se înfruptă de acolo?

Anton Rog: Iarăși e o chestiune tehnologică și partea de acces și de alocare nu trebuie să fie la STS, trebuie să fie la ADR, la instituția civilă. Noi, SRI-ul, credem că puterea – așa e normal – trebuie să migreze în totalitate către zona civilă, deci instituția care va aloca drepturi în cloud, care va aloca resurse, nu va fi STS-ul. STS-ul trebuie să fie și să înțeleagă lucrul ăsta: deși centrele de date sunt ale lor, nu este cloud-ul STS, este cloud-ul guvernamental și în repetatele întâlniri pe care le am avut, eu am spus fraza asta, pentru ca toată lumea să înțeleagă: deci de alocare și de drepturile în zona de cloud trebuie să se ocupe exclusiv ADR. STS și SRI trebuie să fie doar niște instrumente și atât.

Cosmin Prelipceanu: Deci, dacă există o suspiciune la adresa dumneavoastră sau la adresa STS-ului, ADR-ul ar trebui să-și dezvolte un sistem de control.

Anton Rog: Nu că trebuie să-și dezvolte, dar cloud-ul, când va fi făcut, va fi făcut deja cu acest sistem de control, care va fi la dispoziția ADR și numai la dispoziția ADR.

Cosmin Prelipceanu: Nelămuririle și temerile oamenilor ăstora ar trebui să fie…

Anton Rog: Păi, de-asta m-ați invitat, ca să explicăm aceste lucruri. ADR-ul este șeful acestei afaceri, ca să fie clar. Nu SRI, nu STS. Repet, noi nu ne dorim un cloud militarizat. Mai mult, în acele întâlniri, noi – pentru că au existat reproșuri și din zona pieței private, în care au spus domnule, îl faceți militarizat, noi nu mai putem să publicăm nimic. Noi, SRI-ul, în acele întâlniri – și țin să precizez lucrul ăsta și este real și poate fi dovedit – am cerut două lucruri: bun, dacă cu banii ăștia finanțăm zona privată din cloud, nu finanțăm și zona publică, atunci cel puțin în OUG să lăsăm libertatea pentru viitor ca ADR să îți facă și un nod, două noduri publice, care să se interfațeze cu aceste noduri.  Nodurile publice înseamnă că acolo poate să vină să închirieze oricine servicii sau să pună oricine servicii și așa este normal.

Cosmin Prelipceanu: Care să fie interconectate cu datele publice?

Anton Rog: Care să fie interconectate la nivel de servicii cu cloud-ul, nu cu datele. Din motive de securitate.

Cosmin Prelipceanu: Asta înseamnă că digitalizarea României nu este un monopol de stat.

Anton Rog: Nu, nu este și nici nu trebuie să fie, e greșit.

Cosmin Prelipceanu: Ăsta a fost un reproș.

Anton Rog: Și mai mult, tot noi am pus în OUG o clauză care spune așa: în zona privată a cloud-ului, orice dezvoltator de software, de servicii de cloud din România și le poate publica gratuit după ce aceste aplicații sunt verificate din punct de vedere al securității cibernetice de către ADR și SRI. N-au niciun cost, iar povestea care este? În cloud-ul privat au acces cele „n” instituții, câte or fi ele, și cetățeanul privat, la anumite servicii care privesc evenimentele de viață. Deci, acele servicii pe care le publică dezvoltatorii de software în zona privată a cloud-ului vor putea fi consumate și plătite de cele „n” instituții care sunt în zona privată. Asta este o compensație, pentru că nu avem încă de la început unul-două noduri publice. ADR trebuie să se preocupe după aceea ca să existe și aceste noduri publice în care să dezvoltăm mult mai bine zona privată.

Cosmin Prelipceanu: Bun, eu am înțeles, numai că aici e vorba despre… ați spus că există o garanție a softului, o garanție a mașinii…

Anton Rog: Absolut, absolut, dar verificabil oricând.

Cosmin Prelipceanu: … dar altă variantă de a le garanta celor care își aduc datele că ei sunt în siguranță acolo și că nimeni care nu trebuie nu intră în ele?

Anton Rog: În orice sistem informatic cea mai importantă garanție este garanția tehnologică, pentru că garanția tehnologică, cum să vă spun, este un dat verificabil. Eu pot să vă garantez ca oficial în SRI că n-o să facem treaba asta, dar știți, e doar o vorbă.  Garanția tehnologică este o chestiune dată, verificabilă prin auditare oricând, pe care nu poți să o manevrezi, s-o aranjezi fără să rămână urme.

Cosmin Prelipceanu: Pentru că există și opțiunea, de exemplu, care ne vine tot de la oamenii care lucrează în branșă, există o frustrare aici că giganți internaționali ar fi vrut ca afacerea asta, cloud-ul românesc, de exemplu să fie unul complet privat, de ce nu al unei entități internaționale?

Anton Rog: Nicio țară din lumea asta nu își pune datele cele mai importante, protejate prin GDPR, că nu discutăm aici de date clasificate, într-un cloud care să apațină altcuiva. Nicio țară din lumea asta n-a făcut așa și nu o să înceapă România. Însă România trebuie să încurajeze investițiile private de tehnologie de cloud în zona privată din România și cloud-ul guvernamental trebuie să permită interfațarea securizată la nivel de servicii cu orice fel de altfel de cloud al unui investitor care vine să investească în România. Nu o să dau acum un exemplu, ca să nu avantajez unul sau altul.

Și apropo de investițiile străine, că mai e o dezbatere în presă – eu mă ocup de cyber, dar cred că e bine să spun și treaba asta. Toată lumea a reproșat faptul că SRI și SIE sunt în Comisia de evaluare a investițiilor străine din afara Uniunii Europene. Eu vă întreb așa, retoric, dacă în spatele unui fond de investiții descoperim că e un offshore cu trei oligarhi ruși care vin și cumpără ceva strategic în România, dumneavoastră pe cine o să întrebați primul?

Cosmin Prelipceanu: Toată lumea vă va răspunde că da, așa trebuie să se întâmple, că trebuie verificați, dar temerile sunt cu totul altele, temerile sunt că odată cu această verificare, veți mai pune și alte filtre.

Anton Rog: Nu.

Cosmin Prelipceanu: Care e garanția că nu le puneți?

Anton Rog: Păi, garanția că nu le punem nu e niciuna, pentru că, cum să vă spun, ori că sunt suntem, că nu suntem în comisia aia, oricum ne consultau, deci dacă plecăm de la reaua-credință, ceea ce nu e cazul, filtrele alea –  în comisie, cele două instituții nu au drept de vot, nici aviz nu au, doar sunt consultate cu privire la treaba asta și prezența lor în comisie asigură un mai bun dialog și atât. Oricum ne-ar fi întrebat, iar dacă plecăm de la reaua-credință, că am fi vrut să punem niște filtre, nevotând în comisie, nu putem să influențăm. Faptul că suntem sau nu suntem acolo…
oricum ne întrebau și oricum rezultatul întrebării, într-un fel sau altul, ajungea la comisie.

Cosmin Prelipceanu: Mai am o întrebare despre cloud, care-i va fi nivelul de transparență sau care e opțiunea dumneavoastră în privința nivelului de trasparență?

Anton Rog:  Transparență totală!

Cosmin Prelipceanu: Cine și cât să vadă din cloud ca să înțeleagă cum funcționează lucrurile?

Anton Rog: Deci, Serviciul Român de Informații, în legătură cu partea de achiziții de care se va ocupa, în legătură cu tehnologiile, cu consultarea pieței are transparență totală. În raportul către Comisie – nu știu celelalte instituții cum au făcut, cel mai bine vorbesc despre SRI – noi am mers pe cinci verticale de securitate, ne-am consultat cu piața. La fiecare verticală, acolo unde am primit prețurile, am pus prețurile transparent în document ca să știe unii de alții cât au oferit și am pus numele companiilor la fiecare verticală de securitate, de la design până la securitatea utilizatorilor și vă anunț că la fiecare verticală am avut mai mult de 15 oferte. Deci, va exista competiție, transparență și tot ce doriți dumneavoastră.  Opinia noastră este pentru transparență totală: financiară, acces la date și orice. Și nu vrem să fie militarizată, vrem să fie pentru cetățean.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.digi24.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!