19 C
București
sâmbătă, mai 21, 2022

Analize și Trenduri – Video Războiul din Ucraina are efecte pe termen lung. Cum ar putea România să transforme o provocare în oportunitate – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

Războiul și efectele saleCristina Cileacu: Dacă vorbim de celelalte efecte ale războiului din Ucraina, care sunt așteptările, perspectivele Băncii Europeane de Investiții, ce vă așteptaţi să se întâmple în continuare?Lara Tassan Zanin: Am fost rapizi, pe de o parte, pregătind un pachet de răspuns pentru Ucraina, am pus la dispoziție o finanțare de 700 de milioane de euro pentru Ucraina, ca să-și continue angajamentele, cât și să răspundă nevoilor suplimentare ale cetățenilor lor.

În condiţiile în care se discută tot mai accentuat despre o posibilă criză alimentară, România ar putea să gândească strategic cum să ocupe un loc în faţă între ţările agricole care pot înlocui pe piaţa mondială lipsurile provocate de situaţia din Ucraina. Pe lângă acest aspect, ţara noastră ar putea să se poziţioneze mai bine în privinţa eventualelor relocări ale afacerilor nevoite să părăsească atât Ucraina, cât şi Federaţia Rusă. Într-un interviu pentru Digi24, șefa biroului de la București al Băncii Europene de Investiţii, Lara Tassan Zanin, face o serie de recomandări, pe care instituţia pe care o reprezintă le poate susţine atât cu expertiză, cât şi cu bani.

 

Cristina Cileacu: Lara Tassan Zanin, sunteți şefa biroului Băncii Europene de Investiţii din România. Care este mai exact rolul Băncii Europene de Investiții în România, pentru că ştim că această instituţie este implicată în multe acţiuni, nu doar la nivelul Uniunii Europene, ci şi în întreaga lume.

Lara Tassan Zanin, director BEI pentru România: Banca Europeană de Investiţii este banca UE. Așa cum spun de obicei, România este unul dintre șefii mei, pentru că acționarii Băncii Europene de Investiții sunt statele membre ale UE. Suntem aici, în România, de 30 de ani, promovând proiecte, sprijinim finanțarea atât din sectorul public, cât și în cel privat, ca să realizăm o creștere economică durabilă a României. Acesta este principalul nostru obiectiv. Nu suntem o bancă de profit, oricât de ciudat ar putea suna. Nu suntem aici să facem profit, dar suntem aici să promovăm obiectivele de politică publică, adică un interes politic ridicat pentru promovarea inovării, a proiectelor ecologice, a întreprinderilor mici şi mijlocii. Acestea sunt obiectivele noastre și încercăm să le atingem prin sprijinirea proiectelor care ne sunt propuse fie de autoritățile române, fie de către sectorul privat, direct sau prin intermediul băncilor intermediare. Lucrăm cu toate marile bănci comerciale din România. De ce? Pentru că, pentru a rămâne competitivi, aşa cum am spus, nu suntem aici pentru profit, oferim finanțare competitivă. Şi ca să facem asta, finanțăm direct proiecte mari și pentru cele mici, ne asociem cu băncile comerciale și acestea sunt mandatate de noi să transfere acest avantaj, finanţarea, întreprinderilor mici şi mijlocii. Așa că acoperim întregul spectru, atât public, cât și privat, mare și mic.

Ce face BEI pentru România

Cristina Cileacu: Lucrați cu autoritățile române, așa cum ați spus, și în mod normal procesul este că autoritățile vin la dvs. și vă propun proiectele. Puteţi împărtăşi cu noi, pentru ca toată lumea să înţeleagă mai bine, unele dintre aceste proiecte, vreau să spun, câteva exemple.

Lara Tassan Zanin: Am sprijinit investiţiile municipale, unul dintre cei mai buni performeri ai noștri din România este Oradea, de exemplu, autorităţile de acolo sunt acum la al patrulea împrumut. Ce am făcut cu ei sunt în principal proiecte de regenerare urbană, apă și canalizare, i-am sprijinit să primească oferte de mobilitate electronică pentru cetățenii lor. Și putem face acest lucru în multe alte municipalități. Un al doilea exemplu bun, este sprijinul pentru sectorul sănătăţii. Vom anunţa în curând cel de-al treilea împrumut către unul dintre cele trei spitale regionale de urgenţă, Iaşi, Cluj şi Craiova. Şi nu în ultimul rând, am sprijinit cele cinci universități, învățământul superior din România, pentru că ştim că unul dintre motivele cheie pentru a reţine tinerii români să rămână şi să lucreze în România este să le oferim servicii medicale mai bune şi servicii de educaţie mai bune copiilor lor. Colaborăm cu cinci universități din București și din alte zone din România, ca să-şi îmbunătățească laboratoarele, să aibă tehnologie de ultimă generație, pentru ca studenții lor să fie pregătiți și să intre pe piața muncii pregătiți să vizeze exact ce este solicitat de piața muncii în prezent. Dar recondiționăm şi campusurile și le oferim bani ca să-și plătească cercetătorii mai bine și mai mult, pentru ca cercetarea la nivel universitar din România să fie mai relevantă în peisajul global al ONU.

Care ar trebui să fie prioritățile României

Cristina Cileacu: Aţi menționat câteva dintre problemele noastre practic. România, trăim aici, şi dvs locuiţi aici de ceva timp. Ştim cu toţii că nu avem infrastructura la nivelul necesar, la fel nici facilitățile de sănătate, facilitățile educaționale, așa cum ați spus, nu sunt adecvate. Acestea ar trebui să fie priorităţile noastre. Dar din perspectiva dvs, din perspectiva Băncii Europene de Investiții, care sunt priorităţile României?

Lara Tassan Zanin: Recomandarea noastră insistentă este să rămâneţi concentrați asupra sectoarelor care vor permite României să aibă un loc în faţă în curba a ceea ce se numeşte tranziția dublă, adică tranziția verde și tranziția digitală. Știm că România, împreună cu alte țări din regiune, sunt foarte afectate de această tranziție către o economie cu emisii reduse de carbon. Credem că acum este timpul să ne concentrăm pe sprijinirea investițiilor ecologice, pe stimularea acestora, pe deblocarea oportunităților de finanțare ecologică în țară, cu siguranță. Și sperăm că prin PNRR, fondul de recuperare şi reziliență, putem realiza acest lucru atât în sectorul public, cât și în cel privat. Acelaşi lucru se aplică transformării digitale, tranziția digitală, agenda digitală și, probabil, ultimul punct pe care l-aș menționa este sectorul agricol. Credem că este un mare potenţial pentru industria afacerilor agricole, în România. Este nevoie de o viziune la nivel de guvern și de anumite investiții, pentru ca acest potențial să devină realitate. Dar pe lângă sectoarele pe care le-am menționat anterior, aș pune tranziția verde, tranziția digitală și industria agricolă drept trei direcţii-cheie pentru realizarea unei creșteri sustenabile și durabile a României, în anii următori.

Este PNRR renegociabil?

Cristina Cileacu: Aţi spus cuvântul magic: PNRR. Trebuie să spun sincer, noi, publicul român știm un lucru că: România va primi o mulțime de bani. Dar puteţi să ne spuneţi cum va fi acest proces? Adică, Uniunea Europeană nu oferă doar bani şi gata. Care este procesul PNRR?

Lara Tassan Zanin: Știm că sunt multe așteptări în rândul cetățenilor români și nu este întotdeauna ușor să comunicăm despre complexitatea unor astfel de planuri. Planul pentru România este foarte mare, în comparaţie cu planurile multor ţări. Vorbim despre 29 de miliarde. Acesta a fost dezvoltat în special în sprijinul sectorului public și, într-o măsură mai mică, pentru sectorul privat. În acest caz, am avut dreptul, în calitate de Bancă Europeană de Investiţii, să punem în aplicare sprijinul sectorului public. Astfel, guvernul român va trebui să realizeze anumite reforme ca să deblocheze banii care vor putea finanța unele proiecte. Este o schimbare revoluţionară. Vreau să spun că România, după părerea mea, s-a descurcat destul de bine în realizarea unui plan, cel puțin pentru pregătirea și redactarea lui la timp. Așteptăm cu nerăbdare punerea în aplicare. Sunt deja nişte rezultate transformatoare, rămân pozitivă în acest sens. Am văzut că, sub conducerea prim-ministrului, a fost înfiinţat un grup de lucru special, care se asigură că toate ministerele lucrează în mod sincronizat, că lucrează la aceleaşi obiective de pe aceeaşi listă de reforme, ca să poată respecta termenele și etapele pe care le-au convenit alături de Comisia Europeană.

Cristina Cileacu: Deci, mai întâi se face munca și apoi banii vor plăti pentru muncă.

Lara Tassan Zanin: Într-adevăr, voi spune chiar mai mult. În primul rând se munceşte la reforme, iar apoi vin banii. Aceasta este o schimbare destul de mare în comparație cu programarea obișnuită a UE, unde banii erau legați de proiecte. Acum banii sunt legaţi de reformele care vor permite realizarea proiectelor.

Cristina Cileacu: O întrebare simplă este planul de relansare și reziliență, PNRR, negociabil?

Lara Tassan Zanin: Bună întrebare. Cred că deja provocările sunt cât se poate de mari şi probabil acum este momentul (n.r. ca guvernul) să se concentreze pe progresul cu reformele. Desigur, de-a lungul timpului, totul se poate schimba dacă este necesar. Am văzut deja că, din cauza conflictului din Ucraina, Comisia Europeană a venit cu planul “Repower Europe”, adică un plan de asigurare a securității energetice mai rapid, ca să reducă dependența de gazul din Rusia. Acest lucru va avea un impact şi asupra PNRR, nu doar al celui românesc, ci și asupra altor planuri din Europa. Prin urmare, da, se poate schimba. Întrebarea este dacă este nevoie să-l schimbăm acum, sau poate fi schimbat când va fi un moment mai bun pentru asta, poate anul viitor, când au fost demarate reformele cheie, au fost lansate, astfel încât să ne putem concentra asupra a ceea ce trebuie cu adevărat schimbat și ajustat.

Resurse energetice alternative pentru UE

Cristina Cileacu: Aţi menţionat şi energia pentru Europa, să înţelegem din nou, într-un mod foarte simplu: Europa are bani pentru a schimba infrastructura pentru noi resurse de energie?

Lara Tassan Zanin: Este clar că, odată cu Repower Europe, conflictul din Ucraina a accelerat o anumită nevoie de a reduce dependența de gazul rusesc. Erau deja planuri de reducere a dependența de gaz, dar, probabil, acum acțiunea se concentrează mai mult pe scăderea dependenței de gazul rusesc și transformarea pieţei UE într-una mai sigură și stabilă, nu doar pentru actorii cheie, ci și pentru cetățenii pe care, desigur, simt acum efectele acestor provocări în facturi. Ştim că prețurile au crescut, iar facturile sunt greu de înfruntat pentru mulți dintre cetățenii din România, dar nu numai. Problema este cum vom face acest lucru și în ce interval de timp. Am văzut că pandemia COVID a accelerat, într-un mod fără precedent, transformarea digitală, serviciile publice, educaţia, şcolile. Consider că conflictul din Ucraina va accelera tranziția energetică, deci cu siguranță vom sprijini continuu și chiar mai accentuat, producția de energie regenerabilă, dar vom păstra, de asemenea, accentul pe eficiența energetică, pentru că noi credem că problema energiei este o chestiune de cerere de ofertă și, de asemenea, este o chestiune de consum. Da, este adevărat, trebuie să înlocuim gazul cu surse alternative de energie, dar trebuie, de asemenea, să avem grijă să consumăm mai puţin, atât nivelul rezidențial, cât și cel industrial. Iar Banca Europeană de Investiții are acest obiectiv, în materie de eficiență energetică, foarte sus pe agenda sa.

Războiul și efectele sale

Cristina Cileacu: Dacă vorbim de celelalte efecte ale războiului din Ucraina, care sunt așteptările, perspectivele Băncii Europeane de Investiții, ce vă așteptaţi să se întâmple în continuare?

Lara Tassan Zanin: Am fost rapizi, pe de o parte, pregătind un pachet de răspuns pentru Ucraina, am pus la dispoziție o finanțare de 700 de milioane de euro pentru Ucraina, ca să-și continue angajamentele, cât și să răspundă nevoilor suplimentare ale cetățenilor lor. Este ceea ce am făcut imediat, pentru a aju Ucraina. Suntem aici să ajutăm de exemplu, la mutarea întreprinderilor nu numai din Ucraina, ci și din Rusia, în cazul în care conflictul va continua să dureze. Suntem gata să răspundem acestui tip de necesitate de relocare a investițiilor în această țară și de a lucra și de a discuta cu guvernele și alte părți interesate pentru a permite climatului de afaceri să facă acest lucru, deoarece totul este posibil, dar ar trebui să fie clar. Și prioritatea de top pentru guverne, ca să permită acest lucru, inclusiv angajarea de angajați ucraineni, pentru care guvernul a făcut unele mișcări, dar aveți nevoie de reglementări și norme pentru companii să fie sprijinite în angajarea angajaților ucraineni. Știm că unii dintre investitori nu progresează cu investițiile lor în România pentru că se tem că nu vor putea angaja forța de muncă calificată de care au nevoie. În acest caz, a conflictului din Ucraina și a consecințelor, consecințele economice ale întreprinderilor care părăsesc Ucraina, dar mai ales cele care pleacă din Rusia, ies de pe piața rusă, iată o oportunitate pentru România, țara vecină, iar noi suntem aici pentru a sprijini în principal în acest caz, guvernul, dacă ei cred că aceasta este o prioritate pentru ei, cu siguranţă putem ajuta cu finanţare şi consultanţă. Avem în România unul dintre cele mai mari birouri ale Băncii Europene de Investiţii şi nu este plin de bancheri, așa cum s-ar aștepta unii, este plin de experți, ingineri, economiști și oferim consultanță gratuit, ori de câte ori este nevoie, ca să facilităm punerea în aplicare a anumitor priorități pe care guvernul le poate avea, în special atunci când este o prioritate care nu a fost planificată înainte, ci este abruptă, ca în acest caz, este bruscă, este nevoie de un răspuns rapid. Suntem situați aici, pe teren, ca să preluăm rapid cererea lor și să încercăm să sprijin obiectivele finale.

Resuscitarea agriculturii. Ar putea România și Polonia să înlocuiască Ucraina și Rusia?

Cristina Cileacu: Un efect la care am asistat, mai ales aici și în țara vecină Bulgaria, de exemplu, a fost această panică la nivelul populației în privinţa uleiului de floarea-soarelui. Oamenii cred că stocurile se vor termina în curând şi preţurile vor creşte. Aţi menţionat agricultura şi România este o ţară agricolă, la fel şi Polonia. Ar putea România şi Polonia, dacă privim din perspectiva Băncii Europene de Investiţii, să furnizeze produsele agricole pe care Ucraina şi Rusia le-au produs înainte?

Lara Tassan Zanin: Adesea, atunci când ne uităm la investiții pentru România și regiune, comparativ cu Europa de Vest, ne confruntăm cu o problemă de masă critică, cu problema dimensiunii, în sensul că investițiile uneori nu sunt suficient de mari, nu sunt suficient de ambițioase. Și, în general, piața românească lipsește în comparație cu alte piețe din UE. La situația actuală din Ucraina, România se poate gândi strategic să se poziționeze, chiar și ca o soluție temporară, ca înlocuitor al pierderilor și lipsei aprovizionării agricole provenite din Ucraina. Aş merge mai departe, România să se gândească la faptul că ar putea exista asociaţii transfrontaliere în sectorul agricol, cu unele dintre companiile ucrainene, asta ar ajuta cu siguranță România să crească masa critică și dimensiunea investițiilor, gândindu-se că, în viitor, aceste asociaţii transfrontaliere pot fi dezvoltate în continuare și vor ajuta România să aibă o poziționare mai bună și mai solidă pe piața UE. Este cu siguranță un drum nou acolo pentru a fi explorat, dar ar fi nedrept faţă de sectorul privat dacă am spune tot ce trebuie făcut este să se bazeze pe cererile pieţei. Ar trebui să existe o viziune politică în această privinţă, chiar şi o viziune regională. Dacă vrei să-ţi spun, știm cu certitudine că Polonia pregătește un cadru legislativ pentru a facilita relocarea întreprinderilor din Ucraina și Rusia, în Polonia. Cred că principalii factori de decizie din România se pot gândi la cum poate România să exploateze această situație și să o transforme dintr-o provocare, într-o oportunitate, să primească aici anumite afaceri care, în special în sectorul agricol, sunt acum împiedicate să-şi livreze producţia din cauza războiului. În italiană spunem ” da cosa nasce cosa”, un lucru duce la altul, şi în viitor afacerile pot fi relocate în România şi pot fi punctul de plecare al unei noi aventuri de lungă durată, în special pentru România, ca să-și crească ambiția în sectorul afacerilor agricole.

Munca româncelor, puțin valorificată

Cristina Cileacu: Știu că suntem în vreme de război și ar trebui să rămânem la acest tip de discuţii, dar mai este o chestiune foarte importantă și din moment ce sunteți femeie şi conduceţi biroul Băncii Europene de Investiții din România, trebuie să întreb, cum lucraţi cu un guvern ca al nostru, în care este o singură femeie ministru?

Lara Tassan Zanin: Cred că este întotdeauna un moment bun să vorbim despre diversitatea de gen și incluziune. Nu trebuie să uităm niciodată că acestea sunt foarte importante pe dimensiunea orizontală și aş pune chiar pentru probleme structurale, dacă ne referim la România. De ce spun asta? Menționam mai devreme, că uneori investitorii sunt reţinuţi cu investițiile în România, consideră că nu vor găsi forța de muncă calificată de care vor avea nevoie pentru a rula investiția. Dacă ne uităm la numere, este clar că în România trebuie să consolidăm și să îmbunătățim participarea femeilor în economie. Aduceți mai multe femei pe piața muncii, ele pot fi această resursă uriaşă pentru a rezolva cel puțin parțial lipsa de forță de muncă calificată în România. Dar asta nu se poate întâmpla peste noapte. În România, este nevoie de o prioritate pe termen mediu și lung, urmărită zi de zi, an după an. Aducem subiectul în discuţie de câte ori putem. Nu este vorba doar despre câte femei sunt în guvern, este vorba despre cât de mulţi oamenii din guvern, din partide, din administrațiile publice sunt gata să promoveze această inițiativă. Aş vrea să văd mai multe femei şi bărbaţi care susţin acest tip de iniţiativă, şi din experienţa mea, nu contează dacă este un ministru sau directorul general sau preşedintele unui partid. Este important să aveţi “campioni” pregătiți să apere această prioritate și să continue discuția.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.digi24.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!