3.9 C
București
marți, decembrie 7, 2021

Analize și Trenduri – Viitorul muncii – Cum să eliminăm bariera competențelor digitale? – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

... Acest eveniment a adus împreună oficiali naționali și europeni, alături de profesioniști din mediul privat și din cel al societății civile: Ligia Deca – Consilier Prezidențial în cadrul Departamentului Educație și Cercetare... Câteva dintre statisticile menționate în cadrul raportului: Mai mult de o cincime din populația României nu a folosit niciodată internetul Mai puțin de o treime din populație are competențe digitale de bază Doar 31% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (58% la nivelul UE în ansamblu)... Printre prioritățile Uniunii Europene de sprijinire a adaptării sustenabile și eficace a sistemelor de educație și formare menționate în Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) putem regăsi: profesori și formatori competenți în domeniul digital.

Autor: Francesca Cristea 

Pandemia a schimbat modul în care viitorul muncii se va creiona – a reconturat standardele generale ale infrastructurii, volumul de muncă, calitatea locurilor de muncă, competențele necesare pentru locurile de muncă emergente ale viitorului. Deși piața muncii este într-o continuă schimbare, adaptându-se constant la nevoile populației, trebuie să ne gândim la faptul că de cele mai multe ori competențele nu evoluează în concordanță cu nevoile sectoarelor economice.

În timp ce pandemia a accentuat procesul de digitalizare al educației și trendurile în ceea ce privește volumul muncii, decalajele dintre țări, regiuni, mediul urban și rural s-au adâncit.

Pandemia a accentuat nevoia digitalizării în viața tinerelor generații pentru ca acestea să poată accede la joburi sustenabile și inovative, indiferent de mediul socio-economic din care fac parte. Viitorul muncii se conturează în jurul dezvoltării competențelor digitale ale tânărului, integrarea sa într-un proces de învățare pe tot parcursul vieții, având la dispoziție infrastructura digitală necesară. Firmele nu pot adopta cu succes tehnologii inovative în lipsa unei forțe de muncă ce deține competențe digitale.

Competențele digitale:

Conform Raportului de țară pentru România publicat de Comisia Europeană în 2020,  competențele digitale sunt la un nivel scăzut și acest fapt poate reprezenta o provocare pentru viitorul muncii și pentru integrarea viitorilor absolvenți. Câteva dintre statisticile menționate în cadrul raportului:

  • Mai mult de o cincime din populația României nu a folosit niciodată internetul
  • Mai puțin de o treime din populație are competențe digitale de bază
  • Doar 31% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (58% la nivelul UE în ansamblu), iar 10% au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 33%)

Printr-o digitalizare forțată și accelerată cauzată de pandemie, a început reconsolidarea procesului de construcție a viitorului societății prin remodelarea elementelor tradiționale (tipul sarcinilor de muncă, trecerea de la un spațiu fizic la cel virtual, etc).

Sistemul educațional, pilonul principal pe care se clădește întreaga comunitate, a trebui să asigure continuitate învățării și conectivitatea copiilor și tinerilor la procesul de învățare, depășind limite tradiționale spațiale cu care eram obișnuiți. Evident, nevoia de a continua procesul de învățare, de formare și de a continua munca, a reprezentat un catalizator pentru îmbunătățirea competențelor digitale și creșterea ratei de alfabetizare digitală. Totodată, pandemia a evidențiat lipsa anumitor metode de a asigura continuitatea și accesul la educație, dar a transmis un semnal de alarmă către decidenți prin faptul că viitorul se conturează în jurul digitalizării și se impune adoptarea unui nou set de măsuri care să ajute tinerii să acceadă la locuri de muncă inovative și de calitate.

Printre prioritățile Uniunii Europene  de sprijinire a adaptării sustenabile și eficace a sistemelor de educație și formare menționate în Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) putem regăsi: profesori și formatori competenți în domeniul digital, dezvoltarea capacităților digitale, realizarea unui conținut educațional de înaltă calitate, instrumente accesibile, standarde securitate ale platformelor, dezvoltarea competențelor și aptitudinilor digitale de la o vârstă fragedă, alfabetizarea digitală, combaterea dezinformării, buna cunoaștere și înțelegere a tehnologiilor precum inteligența artificială (AI).

Cu toate că obiectivele ambițioase din cadrul planului de acțiune mai sus menționat par să copleșească principalii stakeholderi responsabili de îndeplinirea acestor ținte, România are potențialul de a recupera decalajul digital datorită generației tinere.

Avem nevoie de un sistem adaptat noilor tendințe ale structurării pieței muncii și trebuie să privim accentuarea competențelor digitale ca principala investiție în viitorul tinerelor generații. De ce? Simplu! Vom avea nevoie să utilizăm aplicații și tehnologii nu doar în viața profesională, ci și în cea personală.

În acest punct de cotitură, avem nevoie de o strategie de digitalizare a educației și a formării care să depășească învățarea statică și să prevadă utilizarea tuturor tehnologiilor. Aceasta ar trebui să țină cont de elevii proveniți din medii vulnerabile astfel încât aceștia să beneficieze de acces la un sistem educațional echitabil și de calitate prin consiliere și care să prevadă indicatori și măsuri clare pentru folosirea fondurilor europene în ceea ce privește investițiile în învățământul digital. De asemenea, ar trebui introduse concepte ce țin de siguranța copiilor și tinerilor în mediul online și metode practice prin care aceștia se pot proteja.

În complementaritate cu noțiunile și competențele digitale de bază, ar trebui să deschidem noi orizonturi prin educarea tinerelor generații despre tehnologiile emergente. Este de înțeles că o parte dintre noi se tem și se simt amenințați de tehnologii și procese tehnologice, dar este important să discutăm într-un cadru sigur alături de experți. De exemplu, procesul de automatizare ajută la creșterea eficientizării, productivității și transparenței la locul de muncă. Automatizarea duce la regândirea tipurilor de sarcini, diminuând munca redundantă, încurajând inovația și creativitatea.

Piața muncii

În acest moment, avem o masă de tineri care nu își găsesc locul pe piața muncii și angajatori care nu pot găsi forță de muncă adecvată cerințelor lor. Acestea nu se rezumă a fi doar probleme economice, dar și sociale, întrucât ne punem problema dacă sistemul educațional își îndeplinește cu adevărat obiectivul – acela de a oferi cunoștințele necesare tinerilor de a se desăvârși.

Luând în considerare faptul că a fost înregistrată o creștere de aproximativ 20% în ceea ce privește comerțul electronic în anul 2021, avem nevoie de o forță de muncă care să dețină cunoștințele și competențele digitale pentru a dezvolta în continuare acest sector.

Prin proiectul Cluj Future of Work, s-a constat faptul că, în viitor, componența și relevanța industriilor creative va crește.

Învățarea pe tot parcursul vieții

Un sistem de formare inițială trebuie acompaniat de cel de formare continuă. Avem nevoie să remodelăm percepția asupra proceselor de reskilling (a învăța o persoană competențe noi) și upskilling (a învăța o persoană competențe noi pentru a activa într-un domeniu diferit) întrucât învățarea continuă va fi indispensabilă în contextul meseriilor emergente ale viitorului. Practic, avem nevoie să formăm alte tipuri de competențe care să poată păstra persoanele pe piața forței de muncă. Aceste programe sunt de folos tinerilor care se nasc sau trăiesc în zone monoindustriale.

Atât sistemul educațional, cât și procesul de învățare pe tot parcursul vieții trebuie să vizeze deprinderea competențelor practice prin oferirea contextului de a le dezvolta. În acest sens, ar trebui dezvoltate parteneriate între principalii actori în conturarea viitorului: universități, mediul privat, instituții publice. Aceste tipuri de parteneriate pot oferi autorităților o perspectivă de ansamblu pentru a dezvolta politici publice sustenabile pentru viitorul muncii bazate pe date concrete pentru a oferi contextul de desăvârșire al tinerelor generații.

Totodată, este relevant să discutăm și despre programele de educație non-formală care pot oferi oportunități de socializare și networking în rândul tinerilor, de care este nevoie pentru a asigura trecerea de la statutul de tânăr NEET (persoană tânără care care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională) la reintegrarea pe piața muncii.

Despre investiții

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru digitalizarea educației avem la dispoziție 1,13 miliarde de euro destinate modernizării infrastructurii educaționale, trainingurilor pentru competențe digitale, programelor remediale, schemelor de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni HUB-uri de dezvoltare a competențelor digitale, etc. Tot la capitolul dezvoltarea competențelor digitale vorbim despre investiții complementare prin Programul Operațional Creșterea Inteligentă, Digitalizare si Instrumente Financiare (POCIDIF) care vizează crearea platformelor cu conținut educațional, soluții wireless campus, laboratoare pentru dezvoltarea competențelor digitale și POEO (Programul Operațional Educație și Ocupare) care vizează o serie de intervenții prin care se dorește creșterea calității sistemului de formare profesională a adulților.

Tot prin PNRR, vor fi alocate 500 milioane de euro pentru proiecte de micro-electronică (cipuri, semiconductori, etc.), ceea ce plasează România în avangarda Europei la această categorie, consolidând competențe și oferind noi oportunități profesionale.

Locuri de muncă de calitate în viitor

Pentru a crește calitatea locurilor de muncă trebuie să investim în calificarea personalului. Pe lângă dimensiunea economică, trebuie să revenim constant asupra dimensiunii individuale. Calitatea locului de muncă se reflectă în împlinirea individului din punct de vedere profesional, oferind motivația constantă de a învăța în permanență. În viitor, nu mai putem vorbi despre locuri nesigure, fără contracte de muncă, fără protecție socială. Trebuie să ajungem la un echilibru între viața personală și cea profesională, iar bunăstarea trebuie să primeze în rândul temelor de interes.

Viitorul este destinat echității și egalității de șanse. Oportunitățile viitorului trebuie să aparțină tuturor indiferent de grupul socio-economic din care fac parte. Tinerii nu vor mai fi discriminați din cauza vârstei și a lipsei de experiență formale sau profesionale. Dincolo de procesele de învățare și  formare profesională, ar trebui luată în considerare contribuția tinerilor în societate prin activități non-formale de către angajator, iar competențele obținute în mod non-formal valorificate.  Oare nu ar trebui să apreciem că un tânăr a dezvoltat competențe de organizare, comunicare, management prin activități de voluntariat și că a avut șansă să le pună în practică înainte să intre pe piața muncii?

Modelul study-work-retire se va remodela pentru viitoarele generații. Avem nevoie de intervenții punctuale și complementare pentru integrarea noilor tehnologii ale viitorului. Pe lângă digitalizare, care va reprezenta principalul trend de modelare al viitorului, vom discuta și despre tranziția verde care va forța mediul privat să se adapteze noilor tendințe.

Viitorul muncii nu poate fi separat de viitorul societății. Societatea trebuie să rămână permanent conectată la cetățeni. Conectarea se poate realiza prin adaptarea constantă la nevoile cetățenilor și sectoarelor economice prin competențele învățate pentru locurile de muncă emergente ale viitorului prin sistemul educațional și învățarea pe tot parcursul vieții.

Aceste teme au fost dezbătute în cadrul Forumului EUROSFAT 2021, organizat de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, sesiunea „Viitorul Muncii – Cum să eliminăm bariera competențelor digitale?”, realizată cu sprijinul UiPath și Friedrich Naumann Foundation, ce s-a desfășurat sub egida Conferinței privind Viitorul Europei. Acest eveniment a adus împreună oficiali naționali și europeni, alături de profesioniști din mediul privat și din cel al societății civile:

Ligia Deca – Consilier Prezidențial în cadrul Departamentului Educație și Cercetare, Administrația Prezidențială a României

Dragoș Pîslaru – Membru al Parlamentului European

Margareta Mucibabici (Chesaru) – Public Affairs Manager, UiPath

Mihai Dragoș – Vicepreședinte în cadrul Consiliului Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei și Vice-Președinte, Consiliul Economic și Social

Ovidiu Cîmpean – Co-Designer și Manager de Proiecte pentru Primăria Cluj, “Cluj Future of Work – FoW”

Puteți regăsi înregistrarea dezbaterii aici.

 

Francesca Cristea este absolventă a Facultății de Relații Internaționale și Studii Europe a Universității București. Aceasta s-a implicat în ultimii 7 ani în proiecte naționale și internaționale care priveau dezvoltarea tinerilor. Este alumna a Programului de Bursieri Konrad Adenauer Stiftung și Academy of Young Diplomats – European Academy of Diplomacy.

A fost unul dintre cei doi Delegați de Tineret ai României la UE pe durata Președinției României la Consiliul UE, timp în care a organizat sesiuni de informare cu tinerii despre instituțiile europene, importanța votului la alegerile europarlamentare și despre oportunitățile de carieră sau de dezvoltare personală pe care la oferă UE, reprezentând vocea tinerilor în Consiliul de Miniștri în domeniul tineretului.

A fost VicePreședinte în domeniul Relațiilor internaționale în cadrul Consiliului Tineretului din România (CTR), fiind responsabilă de parteneriate internaționale și reprezentarea tinerilor din România în cadrul Forumului European de Tineret (YFJ).

Domeniile de interes sunt: viitorul muncii, politicile de tineret, politicile sociale, dezvoltarea societății civile.

 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Urmareste-ți competitia in social media!