33.2 C
București
marți, iulie 5, 2022

Banking & Servicii financiare – 67% dintre români au cont bancar, dar nu vor să facă plăți electronice – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

Președintele Asociaţiei de Plăţi Electronice din România (APERO) spune că 67% dintre români au un cont într-o bancă şi pot să facă plăţi, dar nu o fac.

67% dintre români au cont bancar, spune președintele Asociației de Plăți Electronice din România (APERO), care adaugă că deși aceștia pot face plăți, aleg să nu o facă.

Participând la masa rotundă “Incluziune financiară şi digitală: Soluţie pentru IMM-uri”, organizată de Asociaţia de Plăţi Electronice din România (APERO) în parteneriat cu Parlamentul României, Răzvan Faer a declarat că are o părere diferită cu privire la teoria finanţelor...

67% dintre români au cont bancar, dar nu vor să facă plăți electronice

67% dintre români au cont bancar, spune președintele Asociației de Plăți Electronice din România (APERO), care adaugă că deși aceștia pot face plăți, aleg să nu o facă.

Participând la masa rotundă “Incluziune financiară şi digitală: Soluţie pentru IMM-uri”, organizată de Asociaţia de Plăţi Electronice din România (APERO) în parteneriat cu Parlamentul României, Răzvan Faer a declarat că are o părere diferită cu privire la teoria finanţelor, în contextul în care s-a tot spus că gradul de bancarizare este oglinda incluziunii financiare.

“Multă vreme în teoria finanţelor s-a spus că gradul de bancarizare este oglinda incluziunii financiare. Am o părere un pic diferită observând ceea se întâmplă în România şi anume faptul că pentru foarte mulţi există deja condiţia manifestării incluziunii financiare. Am ajuns la 67% dintre oameni care au un cont într-o bancă şi pot să facă plăţi, dar nu o fac. Au folosit contul respectiv sau cardul pe care l-au primit sau l-au folosit doar ca formă, dar ca bifă într-un proces, ştiu eu, capacitatea de a-şi primi salariu sau capacitatea de a deschide un business, ulterior cash-ul a redevenit rege, ca să zic aşa, fie în activitatea personală, fie în activitatea profesională. De aceea nu ştiu dacă gradul de bancarizare mai este o oglindă bună a incluziunii financiare”, a declarat președintele APERO.

România, pe ultimul loc în UE în ceea ce privește plățile electronice

Președintele APERO mai spune că România se afla pe ultimul loc în ceea ce privește plățile electronice la finalul anului 2020, potrivit datelor furnizate de Banca Centrală Europeană. Chiar dacă pandemia a determinat ca datele României să se apropie de cele ale Bulgariei, penultima țară din blocul comunitar în acest context, revenirea la cash se produce.

La rândul său, General Managerul Visa pentru Romania, Bulgaria, Croatia si Slovenia, Cătălin Creţu, a subliniat că digitalizarea plăţilor electronice a început în România la sfârşitul anilor ’90, dar de fapt după 2000. Croaţia şi Slovenia au început să utilizeze carduri în anii ’70. Cu toate acestea există date bune pentru România. Din punct de vedere al penetrării plăţilor contactless în totalul plăţilor făcute cu cardul suntem în top 10 mondial.

Plățile digitale, modalitatea simplă de a crește transparența

Cătălin Creţu a mai spus că plățile digitale reprezintă o modalitate simplă prin care crește transparența, subliniind că digitalizarea în domeniul plăţilor este o componentă importantă pentru lupta cu economia subterană.

“Plăţile digitale reprezintă o modalitate simplă şi eficientă de a creşte transparenţa în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor publice, de a aduce economii semnificative la bugetul de stat, de a îmbunătăţi colectarea veniturilor bugetare, de a reduce birocraţia şi a elimina evaziunea fiscală. Un exemplu în acest sens este platforma online Ghişeul.ro, administrată de ADR împreună cu APERO şi considerată cel mai de succes parteneriat public-privat din România.

Plăţile realizate de utilizatori în 2021 au depăşit cifrele înregistrate în primii 9 ani de la lansarea platformei în 2011: au fost procesate peste 2 milioane şi jumătate de tranzacţii şi s-au încasat peste 1 miliard de lei, iar numărul de utilizatori activi a depăşit 1 milion.

Sperăm ca eforturile de dezvoltare a platformei să continue odată cu intrarea în vigoare a noii Legi 128/2022 de modificare a OUG 193/2002, prin care toate instituţiile publice din România trebuie să accepte anul acesta plata cu cardul atât la ghişeu cât şi online. Totodată, facilitarea de către ANAF a plăţii taxelor şi impozitelor de către companii pe Ghişeul.ro, reglementată în 2020, va avea un rol important în digitalizarea relaţiei dintre stat şi mediul privat şi creşterea colectării veniturilor bugetare”, a mai spus Cătălin Creţu.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.capital.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!