-0.1 C
București
marți, ianuarie 25, 2022

Banking & Servicii financiare – Astăzi are loc Consiliul NATO-Rusia: Poate avea Rusia cerinţe de […] – Sinteza

2 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

Ce vrea Rusia de la NATO şi SUAPutin ameninţă cu războiul şi invadarea Ucrainei dacă nu se semnează documente între Rusia, pe de-o parte, şi SUA şi NATO, pe de altă parte, prin care Rusia cere un spaţiu de securitate format din state suverane vecine.În cele două documente, „Tratat între SUA şi Federaţia Rusă asupra garanţiilor de securitate” şi „Acord asupra măsurilor pentru a asigura securitatea Federaţiei Ruse şi a statelor membre NATO”, Federaţia Rusă doreşte, în principal, oprirea extinderii NATO, desfiinţarea bazelor militare aliate din statele foste comuniste care au aderat la NATO după 1997, garanţii că nu vor fi instalate sisteme de rachete în aceste state şi abţinerea de la exerciţii în regiunile extinse ale Mării Negre şi Mării Baltice.

Astăzi are loc Consiliul NATO-Rusia unde se încearcă găsirea unor soluţii la tensiunile generate de Rusia care a mobilizat peste 100.000 de militari la graniţa Ucrainei.

Discuţii dintre diplomaţi ruşi şi americani referitoare la ameninţările lui Putin cu războiul au avut loc şi luni, la Geneva, timp de aproape 8 ore. Delegaţiile celor două ţări au fost conduse de adjunctul secretarului de stat, Wendy Sherman, şi adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, dar negocierile s-au încheiat fără rezultate concrete.

 

Ce vrea Rusia de la NATO şi SUA

Putin ameninţă cu războiul şi invadarea Ucrainei dacă nu se semnează documente între Rusia, pe de-o parte, şi SUA şi NATO, pe de altă parte, prin care Rusia cere un spaţiu de securitate format din state suverane vecine.

În cele două documente, „Tratat între SUA şi Federaţia Rusă asupra garanţiilor de securitate” şi „Acord asupra măsurilor pentru a asigura securitatea Federaţiei Ruse şi a statelor membre NATO”, Federaţia Rusă doreşte, în principal, oprirea extinderii NATO, desfiinţarea bazelor militare aliate din statele foste comuniste care au aderat la NATO după 1997, garanţii că nu vor fi instalate sisteme de rachete în aceste state şi abţinerea de la exerciţii în regiunile extinse ale Mării Negre şi Mării Baltice.

 

Ce oferă Rusia la schimb?

Vladimir Putin nu a oferit nimic în schimbul acestor concesii cerute statelor membre NATO, tocmai din această cauză cerinţele lui nu par serioase. În acest moment, Rusia a acaparat teritorii din Georgia şi Ucraina, a declanşat un război în estul Ucrainei şi refuză să-şi retragă militarii din Republica Moldova, părând mai degrabă un stat agresor decât o victimă. Dacă şi-ar retrage militarii din aceste ţări ar fi un semnal că doreşte cu adevărat pacea pe continent, aşa cum proclamă Kremlinul.

Alianţa Nord-Atlantică şi-a întărit dispozitivul defensiv în Europa de Est începând cu 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, de teama unei agresiuni militare, iar efectivele militare sunt de ordinul miilor, cu rol de a descuraja un atac, insuficiente pentru a iniţia o ofensivă. Sunt aproximativ 10.000 de militari aliaţi în Ţările Baltice, Polonia, România şi Bulgaria, de 10 ori mai puţini decât a mobilizat Rusia la graniţa Ucrainei.

 

Cum ar fi afectată România

Conform cerinţelor Rusiei, structurile NATO din România (comandamentul de Corp din Sibiu, cel de Brigadă din Craiova şi cel de Divizie din Bucureşti şi Unitatea de Integrare a Forţelor NATO de la Bucureşti) ar trebui desfiinţate.

De asemenea, militarii americani din bazele de la Deveselu, Kogălniceanu şi Cîmpia Turzii ar trebui retraşi, iar Europa ar rămâne fără un scut de protecţie împotriva rachetelor.

Totodată, ar avea de suferit şi securitatea spaţiului aerian românesc, deoarece nu ar mai veni în ţara noastră aeronave aliate pentru a ne ajuta la misiunile de poliţie aeriană.

 

Rusia vrea o nouă Yalta şi cere reîmpărţirea sferelor de influenţă

Sergey Ryabkov, adjunctul ministrului rus de externe, a precizat faptul că Rusia vrea „o nouă lume” în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale, arată Tass. În această nouă lume, statele ar fi împărţite între sferele de influenţă ale Rusiei şi Vestului, fără a le fi respectate suveranitatea şi decizia. Acest lucru ar duce la o variantă contemporană a Conferinţei de la Yalta, din februarie 1945, când Roosevelt, Stalin şi Churchill au stabilit sferele de influenţă asupra unor state suverane, fără ca aceastea să fie întrebate. Atunci, Stalin a revendicat Europa de Est, ca o garanţie de securitate. Acelaşi lucru face astăzi Vladimir Putin.

 

NATO consideră că cerinţele Rusiei îngrădesc dreptul la suveranitate al altor state

Sunt cerinţe care nu vor fi respectate niciodată, deoarece îngrădesc dreptul la suveranitate al altor state. NATO consideră, conform declaraţiei secretarului general Jens Stoltenberg, că fiecare ţară trebuie să-şi decidă singură politica externă, fără ingerinţe externe.

De asemenea, este decizia Alianţei Nord-Atlantice şi a ţărilor membre unde sunt dislocaţi militarii şi echipamentele pe teritoriul acestor state, a continuat acesta.

 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (monitorulapararii.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Urmareste-ți competitia in social media!