4 C
București
sâmbătă, decembrie 4, 2021

Banking & Servicii financiare – BNR va majora marţi din nou dobânda (ar fi o surpriză să nu o facă), dar întrebarea este ce va face anul viitor, când se va confrunta cu scăderea economiei şi reducerea puterii de cumpărare a românilor din cauza inflaţiei, iar politicienii trebuie să găsească pe cine să dea vina – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

... Acum câteva zile, Polonia a surprins piaţa printr-o nouă creştere a dobânzii de referinţă, mai mare decât aşteptările, de la 0,5% la 1,25%, adică o creştere de 0,75% (în octombrie dobânda de referinţă crescuse de la 0,1%, unde a stat o lungă perioadă de timp, la 0,5%), ceea ce a provocat şi o scădere a zlotului polonez (acolo, cursul valutar al zlotului fluctuează liber, spre deosebire de România, unde politica BNR este de administrare controlată a cursului valutar al leului)... Marţi, 9 noiembrie, Banca Naţională va avea o nouă şedinţă de politică monetară, ultima din acest an, unde va majora, cel mai probabil, dobânda de referinţă, de la 1,5%, la 2%, pentru a da un semnal pieţei că vrea să controleze creşterea inflaţiei care a sărit peste aşteptări, dar şi să se ralieze băncilor centrale din regiune care au operat mişcări similare..

Marţi, 9 noiembrie, Banca Naţională va avea o nouă şedinţă de politică monetară, ultima din acest an, unde va majora, cel mai probabil, dobânda de referinţă, de la 1,5%, la 2%, pentru a da un semnal pieţei că vrea să controleze creşterea inflaţiei care a sărit peste aşteptări, dar şi să se ralieze băncilor centrale din regiune care au operat mişcări similare.

Ar fi o surpriză să majoreze dobânda doar cu 0,25% – de la 1,5% la 1,75% -, sau cu mai mult de 0,5% – de la 1,5% la 2,25%, sau chiar mai mult.

Creşterea dobâzii de către BNR este o certitudine, mai ales că Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că se uită şi la ce fac celelalte bănci centrale din regiune.

Acum câteva zile, Polonia a surprins piaţa printr-o nouă creştere a dobânzii de referinţă, mai mare decât aşteptările, de la 0,5% la 1,25%, adică o creştere de 0,75% (în octombrie dobânda de referinţă crescuse de la 0,1%, unde a stat o lungă perioadă de timp, la 0,5%), ceea ce a provocat şi o scădere a zlotului polonez (acolo, cursul valutar al zlotului fluctuează liber, spre deosebire de România, unde politica BNR este de administrare controlată a cursului valutar al leului).

În Cehia, banca centrală a majorat dobânda de referinţă (operaţiune repo la două săptămâni) la 2,75%, cu 1,25% mai mult.

În Ungaria, banca centrală a majorat dobânda la finalul lunii octombrie cu 0,15%, la 1,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani.

Toate ţările se confruntă cu o creştere accelerată a inflaţiei, iar băncile centrale încearcă să ţină lucrurile sub control, mai ales că această creştere a inflaţiei nu va fi atât de scurtă, ci va ţine o perioadă de timp mai lungă.

În România, care conduce plutonul inflaţiei în regiune şi chiar în Europa, am avut în septembrie o inflaţie de 6,29% (septembrie 2021 versus septembrie 2020), iar previziunile pentru octombrie, noiembrie şi decembrie merg spre o inflaţie de 7%.

Creşterea dobânzilor la lei care a început în vară nu ţine pasul cu inflaţia, dar totuşi este o creştere.

ROBOR la trei luni – indicatorul de referinţă pentru credite, în special la companii – a fost cotat vineri la 2,43%, faţă de 1,67% în vară. ROBOR este peste dobânda penalizatoare a BNR de 2%, acolo unde băncile se pot împrumuta fără niciun fel de probleme de la banca centrală, furnizând colateral titluri de stat.

Băncile care cotează ROBOR-ul au majorat această dobândă pe toate scadenţele pentru că nu prea se realizează tranzacţii pe această dobândă.

Piaţa (adică tranzacţiile reale) este mai jos, sub 2%.

De altfel, acest lucru se vede în indicele IRCC, indicatorul de dobândă de referinţă folosit pentru creditele de consum sau creditele ipotecare, care urmăreşte tranzacţiile efective realizate de către bănci şi nu cotaţiile oferite de bănci, ca în cazul ROBOR-ului.

Oricum, IRCC-ul este o anomalie, nu ca indicator de referinţă, ci ca mod de afişare a lui, pentru că are un decalaj de 6 luni.

Indicatorul de 1,08% de acum, pe baza căruia se dau credite actuale, are la bază tranzacţii realizate pe piaţa interbancară în primul trimestru din an, atunci când BNR a redus de două ori dobânda de referinţă, de la 2% la 1,5%, iar apoi de la 1,5% la 1,25%.

Gândiţi-vă că cei care iau acum credite au o ofertă de IRCC de 1,08% plus marja băncii, iar peste 6-9 luni vor plăti un IRCC dublu.

Din cauza acestei anomalii şi a decalajului de 6 luni, clienţii încă nu au percepţia legată de majorarea dobânzilor.

Ceea ce a crescut însă este dobânda la titlurile de stat, acolo unde randamentul de pe piaţa secundară (dobânda efectivă) depăşeşte 5% pentru titluri de stat pe 10 ani. De altfel, şi Ministrerul Finanţelor trebuie să plătească acum dobânzi mai mari pentru a împrumuta bani.

Creşterea dobânzii de către BNR de marţi la 2%, aşa cum se aşteaptă analiştii, nu ar fi o problemă, pentru că dobânda revine la nivelul de acum un an.

Întrebarea tuturor este ce va face Banca Naţională în continuare, pentru că va mai fi nevoită să crească dobânda de referinţă la 2,5%, dacă nu chiar la 3%, pentru a ţine inflaţia sub control şi mai ales expectaţiile.

Plafonarea preţurilor la energie şi la gaze va ajuta inflaţia în lunile următoarele să nu crească, dar această plafonare este o bombă cu ceas, pentru că ţine până în aprilie. După această dată piaţa ar trebui să redevină liberă, cu preţurile de rigoare. Lumea se aşteaptă ca preţurile la energie să scadă după ieşirea din iarnă, ceea ce va ajuta pe toată lumea.

în cazul României, creşterea în continuare a dobânzilor de către BNR, deja inclusă în aşteptările analiştilor, va interveni pe fondul unei scăderi a creşterii economice care începe deja să se simtă.

De la 7% în acest an, analiştii se aşteaptă la o scădere a creşterii economice spre 3-4% anul viitor, având în vedere că inflaţia începe să muşte destul de bine, iar puterea de cumpărare se reduce.

Creşterea dobânzilor va interveni şi pe fondul scăderii încrederii companiior şi consumatorilor în viitor, iar acest lucru se vede deja violent, aş putea spune, în scăderea interogărilor efectuate de bănci la ANAF pentru acordrea unui credit. Prin aceste interogări băncile verifică bonitatea clienţilor care cer credite. Iar în octombrie interogările au scăzut cu 40%, ceea ce arată că a venit gerul pe piaţa creditării mult prea devreme.

Pe lângă valul patru de Covid, mult mai puternic decât aşteptările, şi creşterea inflaţiei, România se confruntă şi cu această criză politică care nu a adus nimic bun, ci dimpotrivă, a scăzut şi mai mult încrederea publicului în clasa politică şi în liderii noştri.

Creşterea dobânzilor de către BNR este o certitudine, dar să vedem până la ce nivel, pentru că următoarele creşteri peste 2% vor intra în conflict deschis cu politicul.

Mai ales că guvernul (să sperăm că vom avea unul) şi partidele trebuie să dea vina pe cineva pentru creşterea inflaţiei, pentru creşterea preţurilor, pentru scăderea puterii de cumpărare şi pentru reducerea motoarelor economiei.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Urmareste-ți competitia in social media!