Robotul Minerva ca: 
· Construcțiile, transporturile și comerțul cu amănuntul – domeniile de business care ar putea avea probleme în perioada următoare
O restructurare amiabilă, prin care încerci într-un mod amiabil să colaborezi constructiv cu antreprenorul, are șanse mult mai mari de reușită decât în situația în care se ajunge la o procedură în instanță, a declarat Bogdan PLEȘUVESCU, Director General Adjunct la Banca Transilvania, la cea de-a doua ediție a Dezbaterii RESTRUCTURAREA – MĂSURĂ DE PREVENIRE A INSOLVENȚEI, organizată de Financial Intelligence.
Acesta a explicat: “În general creditorii, cel puțin creditorul Banca Transilvania, nu se trezesc peste noapte cu o procedură de insolvență și imediat intră în această procedură.
Există o fază destul de lungă, în care se încearcă o restructurare amiabilă, o restructurare aplicată pe situația specifică a clienților băncii și credem noi că, printr-o astfel de abordare, în care încerci într-un mod amiabil, într-un mod în care colaborezi constructiv cu antreprenorii, ai șanse mult mai mari de reușită să ajungi la o restructurare viabilă, decât în situația în care ajungi într-o situație de proceduri în instanță.
Noi vedem aceste proceduri de insolvență ca un ultim resort, ultima fază în viața unei companii pentru că, până să ajungem în această fază în fața Curții, concordat sau restructurare, facem foarte multe restructurări. Astfel, au loc pe perioade de 1-2-3 ani de zile restructurări multiple pe clienții respectivi pentru a încerca să-i aducem într-o zonă de restructurare viabilă, de redare a companiei în circuitul economic”.
Referitor la însănătoșirea unei companii, Bogdan Pleșuvescu a spus: “Există însănătoșire din punct de vedere contabil sau din punct de vedere financiar și însănătoșire din punct de vedere al băncii, care este ușor diferită, deoarece avem anumite prevederi prin ghidurile EBA, prin ghidurile care ne reglementează activitatea noastră ca și creditori. Acestea presupun că o companie, odată ce a trecut din această parte de restructurare și a avut loc restructurarea bilanțieră, a avut loc achitarea datoriilor și nu mai înregistrează restanțe, trebuie să treacă și printr-o perioadă de însănătoșire care poate să fie – depinde de situație – între unu și trei ani de zile, cînd rămâne într-o perioadă de observație. Asta înseamnă că păstrează, cel puțin în evidențele băncii în care a avut loc acest eveniment de restructurare o bifă și va fi monitorizată tot timpul ca să nu mai înregistreze restanțe. Aici este o atenție mult mai mare pe situațiile financiare, pe toate contractele pe care compania respectivă le înregistrează, pentru ca in cazul in care nu se dovedeste o restructurare viabila, bancile nu pot elibera provizionul alocat pe respective expunere. Practic, scopul supraveghetorului în România este de a se asigura că, odată ce tu ai declarat intern că o companie s-a restructurat și poate fi reîntoarsă în circuitul economic în mod viabil, provizioanele care au fost alocate pentru acea companie pe perioada cât a fost restructurată rămân corect alocate .
Credem că există o mică oportunitate de modificare a sistemului legislativ, pentru că sunt situații în care, datorită conjuncturii economice, unii clienți se salvează mult mai repede decât un an de zile cât este această perioadă de observație și sunt în imposibilitatea de a primi oferte competitive pentru alte finanțări de la aceeași bancă. Automat, aceștia sunt îndrumati către o altă bancă pentru a putea a fi sprijiniți. Aici credem că există un un anumit gap care ar putea să fie reglementat. Spun asta pentru că un client care a fost în restructurare și este în perioadă de observație, dacă noi am vrea să îi acordăm finanțări suplimentare, ar trebui să alocam provizioane suplimentare, ceea ce din punct de vedere economic nu face sens pentru creditor. De asta este un incentive pentru alt creditor bancar să vină să refinanțeze situațiile și ajungem în situația ingrată în care am muncit trei -cinci ani de zile ca să salvăm un client, iar după ce l-am salvat, în perioada de observație, este refinanțat de un alt creditor”.
Referitor la evoluția companiilor aflate în restructurare și în posibil în insolvență, Bogdan Pleșuvescu a spus: “Acorduri de restructurare nu prea avem, nu am auzit să fie foarte multe acorduri de restructurare nici în piață. Din păcate aici cred că este o problemă adresată la un alt nivel, de ce anume nu se ajunge să fie un număr mai mare de acorduri de restructurare.
Ca evoluție la nivelul portofoliului, observăm că există un trend care stagnează, din 2015 a fost un trend descrescător, în ultimii doi- trei ani a stagnat, suntem puțin îngrijorați de trendul din primul trimestru al anului 2024 care arată o creștere, pe care, dacă o anualizăm, ar ajunge undeva la 7500 de proceduri care s-ar putea potențial deschide în anul 2024, asta înseamnă că ar fi primul an în care trendul insolvențelor s-ar inversa. Dacă se confirmă aceste cifre și vor continua și în Q2 să crească numărul de insolvențe, practicăm am asista la un trend crescător al procedurilor de insolvență”.
Întrebat cum va influența mediul de afaceri creșterea taxelor din ultimul an, domnul Pleșuvescu a spus: “Noi am observat o creștere a rezilienței antreprenorului român, o reziliență care provine atât din maturitatea acestuia, dar și din programele de susținere a activității antreprenorului.
Nu vedem foarte mari schimbări la nivelul comportamentului antreprenorului la acest moment, pentru că există metode, s-au învățat și și-au dobândit această abilitate de a se adapta, de a fi foarte agili la schimbările legislative și la această impredictibilitate a legislației fiscale și cred eu că și-au găsit deja antidotul la aceste modificări.
Pe termen scurt nu vedem semnale de alarmă, însă structural, pe termen mediu, există anumite industrii care ar putea să fie impactate, cum ar fi domeniul construcțiilor – în special cei care au avut contracte cu statul sau cu municipalitățile, din cauza modului în care au fost decontate lucrările care s-au făcut foarte târziu sau chiar deloc, ceea ce a produs sincope pe cash-flow-ul companiei. Un alt domeniu cu impact este reprezentat de transporturi – aici vorbim de decontul lucrurilor care s-au întâmplat în pandemie, când au fost achiziționate mașini, acestea nu au putut să lucreze pentru că au fost blocate și amortizarea acestor investiții nu s-a realizat conform cash- flow-ului previzionat inițial.
Ultimul domeniu care ar putea fi problematic este comerțul cu amănuntul, unde se observă un al doilea val deja, în care micile magazine aflate la colțul străzii sau în sate încep să se închidă sau să aibă probleme din punct de vedere financiar, fiind tot mai mult acaparate de rețelele de retail.
Acestea trei sunt industriile pe care le vedem la momentul acesta cu potențial mare de a fi afectate de noile modificări”.
Despre insolvența persoanelor fizice, clienți ai Băncii Transilvania, Bogdan Pleșuvescu a spus: “Ne uităm cu îngrijorare la statistica pe Q1 2024, este un salt mare, avem și noi 19 proceduri în diverse faze ale procedurii de insolvență pentru persoane fizice. Un plan este deja realizat, datoria fiind rambursată datoria.
Creditorii, în special cei bancari, înainte de a ajunge într-o astfel de procedură, fac eforturi deosebit de mari pentru a rezolva, a soluționa amiabil situația clienților care au probleme și sunt în dificultate financiară, inclusiv clienți persoane fizice. În situația în care creditorul bancar decide să conteste anumite lucruri, acesta nu le contestă pentru că nu ar avea cadrul legal, există un cadru procesual, există un drept la care putem să apelăm și credem că există și situații când am avut dreptate, în care instanța a confirmat că s-a apelat în mod abuziv la această procedură, tocmai în ideea de a tergiversa procedura de recuperare sau procedura de executare silită.
Nu aș generaliza spunând că unii creditori bancar nu își doresc aceste proceduri, suntem în aceste proceduri, le tratăm ca atare și ne exercităm drepturile din punct de vedere procesual. Dar înainte de aceste proceduri, am încercat pe cale amiabilă să rezolvăm problemele și nu ne-am dus direct în executare silită. Vrem recuperarea datoriilor într-un mod în care să nu creeze un dezavantaj consumatorului și ținem cont de drepturile consumatorului persoană fizică”.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
