27.2 C
București
miercuri, iulie 6, 2022

Banking & Servicii financiare – Ce spun statisticile din spatele cozilor pe care le făceau slovacii, dar şi românii, la benzinăriile din Ungaria: maghiarii sunt mai bogaţi la preţuri mai mici, iar euro devine o povară în vremuri de încetinire economică – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

Spre exemplu, în 2012, indi catorul pentru Slovacia era de 77% din media UE, în timp ce cel al Ungariei era de doar 67% din media Uniunii, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

Ungaria a depăşit Slovacia în 2018-2019, când se vorbea de marea încetinire sincronizată a economiei mondiale, iar Slovacia se pregătea să aniverseze 10 ani de la adoptarea euro.

Ungaria nu are euro, iar în vremuri de încetinire economică a avea o monedă proprie permite crearea unor avantaje competitive precum deprecierea monedei pentru a face exporturile mai ieftine.

Premierul Ungariei, Viktor Orban: Este bine să fii maghiar.

Ce spun statisticile din spatele cozilor pe care le făceau slovacii, dar şi românii, la benzinăriile din Ungaria: maghiarii sunt mai bogaţi la preţuri mai mici, iar euro devine o povară în vremuri de încetinire economică

Ungaria are, aşa cum se laudă guvernul lui Viktor Orban, cea mai ieftină benzină şi motorină din Uniunea Europeană mulţumită unor plafonări de preţuri introduse pentru a proteja populaţia de un val de inflaţie fără precedent. Însă acest lucru a creat câteva probleme. Una este falimentul benzinăriilor mici. Alta este, din punctul de vedere al guvernului, turismul la benzinărie. Şoferi din ţările vecine veneau în număr prea mare şi îşi umpleau rezervoarele cu benzina ieftină ungurească.

Când executivul de la Budapesta a anunţat săptămâna trecută că va lupta cu acest gen de turism interzicând maşinilor cu numere străine să alimenteze în Ungaria la preţurile plafonate, au putut fi observate la pompe cozi lungi de maşini din Slovacia. Iar acest lucru ridică unele semne de întrebare. Să fie puterea de cumpărare din Slovacia atât de mică încât şoferii slovaci să se înghesuie la cozi în Ungaria pentru un ultim rezervor plin cu benzină? Unde stă Ungaria pe harta avuţiei în Europa? Unde stau celelalte state est-europene? Cât de mult contează benzina în coşul de cumpărături?

După un criteriu de evaluare a avuţiei economice, GDP per capita ajustat la puterea de cumpărare (PPS – standardele puterii de cumpărare), mult timp Slovacia a stat mai bine decât Ungaria. Spre exemplu, în 2012, indi­catorul pentru Slovacia era de 77% din media UE, în timp ce cel al Ungariei era de doar 67% din media Uniunii, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

În 2021, datele provizorii arată pentru prima ţară un procent de 68%, iar pentru a doua unul de 76%, deci o rocadă între aceste ţări. Ungaria a depăşit Slovacia în 2018-2019, când se vorbea de marea încetinire sincronizată a economiei mondiale, iar Slovacia se pregătea să aniverseze 10 ani de la adoptarea euro. Economia ungară pur şi simplu a crescut cu viteză mai mare.

Ungaria nu are euro, iar în vremuri de încetinire economică a avea o monedă proprie permite crearea unor avantaje competitive precum deprecierea monedei pentru a face exporturile mai ieftine. România a pornit în perioada analizată cu un GDP per capita ajustat la paritatea puterii de cumpărare de 54% din media UE şi a ajuns la 73%. Polonia a plecat de la 67% şi a ajuns la 77%. De remarcat este că Portugalia, stat membru al zonei euro, este după un declin care durează de mai bine de un deceniu la 74%, iar acest lucru a zgândărit spiritul competiţional din Polonia şi Ungaria

Presa poloneză a remarcat că ţara a întrecut în 2021 pentru prima dată Portugalia la acest capitol, mulţumită uneia dintre cele mai rapide creşteri economice din UE în ultimele decenii. Portugalia este, astfel, al doilea stat „veteran“ al UE depăşit de Polonia, după ce Grecia (65% din media UE în 2021) a fost întrecută în 2015.

Revista The Economist a calculat că economia poloneză a fost una dintre cele mai solide din lumea industrializată în timpul pandemiei. Slovacia, puternic dependentă de sectorul auto, este mult prea vulnerabilă la capriciile pieţei de profil. Ungaria, în schimb, se laudă cu cea mai mare creştere a indicatorului din Grupul Vişegrad (din care face parte alături de Polonia, Cehia şi Slovacia) în 2021, iar acest salt i-a permis să depăşească Portugalia, membru al UE din 1986, după cum notează Hungary Today.

Parcursul a dat frâu liber laudelor analiştilor pro-Fidesz, partidul de guvernământ, care spun că rezultatul reflectă forţa interioară a economiei ungare dată de politici guvernamentale precum majorări salariale, care pot produce creştere în pofida inflaţiei (acum record), aducerea proprietăţii din diferite sectoare economice în mâinile ungurilor şi tranziţia la profesii cu valoare adăugată mai mare. Mai recent, când era candidat la poziţia de ministru al dezvoltării economice, Marton Nagy, acum titular, a asigurat că Ungaria poate ajunge la media de dezvoltare din UE până în 2030. El a explicat că pentru a realiza o convergenţă sustenabilă, economia trebuie să devină autosuficientă. Nagy a mai atras atenţia că doar 51% din economie este în mâini maghiare, iar cea mai mare parte din sectoarele materialelor de construcţii, retailul alimentar, asigurări şi telecomunicaţii este în proprietatea străinilor.

Ministrul s-a arătat încrezător că Ungaria se apropie, la GDP per capita exprimat în PPS, de Polonia, cea mai mare economie din regiune. După calculele sale, dacă rata de creştere economică anuală o depăşeşte pe cea a UE cu 3 puncte procentuale, Ungaria poate ajunge la 90% din media Uniunii în 2030. Un ritm puţin mai accelerat, de 3,5 puncte, poate aduce ţara la 100% din medie. Pentru a apăra prosperitatea ungurilor, guvernul a interzis acum şoferilor cu maşini cu numere străine să cumpere carburanţi la preţuri plafonate, o decizie care ar putea contraveni regulilor UE. Acestea interzic discriminarea.

La preţ plafonat, un litru de benzină în Ungaria costă echivalentul a 1,2 euro. În Slovacia, preţul este de aproape 1,8 euro. În Polonia, costul este de 1,5 euro, chiar dacă guvernul a redus TVA la carburanţi. Polonezii se plâng, ajutaţi de datele CE, că la ei carburanţi  s-au scumpit cel mai mult din UE de când a început războiul rosu-ucrainean.

 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!