-0.1 C
București
marți, ianuarie 25, 2022

Banking & Servicii financiare – Cum arată bugetul pe anul 2022. Proiectul prezentat de Ministerul Finanțelor astăzi, 17 decembrie – Sinteza

6 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

Menţinerea în anul 2022 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul din anul 2021 (4.160 lei/an); Acordarea în anul 2022 a voucherelor de vacanţă în cuantum de 1.450 lei pentru personalul plătit din fonduri publice şi prorogarea în anul 2023 a prevederilor referitoare la acordarea indemnizaţiei de vacanţă; Menţinerea în anul 2022 a indemnizaţiei de merit la nivelul stabilit pentru anul 2021 (6.240 lei/lună); Prorogarea până în anul 2023 a prevederilor Legii educaţiei naţionale nr.1/2011... În contextul imposibilităţii aplicării Legii nr.196/2016, este necesară menţinerea aplicării Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, pentru o perioadă de minim 1 an, pentru a nu afecta familiile şi persoanele singure beneficiare ale ajutorului social şi pentru a evita crearea unor noi probleme sociale prin creşterea riscului de excluziune socială, ţinând seama şi de contextul social şi economic actual; Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a indemnizaţiei pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene; Neacordarea de tichete cadou şi tichete culturale; Neacordarea de premii personalului din sectorul bugetar; Compensarea timpului lucrat peste programul normal de lucru exclusiv cu timp liber corespunzător; Menţinerea bazei de calcul pentru unele drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare la nivelul anului 2021; Neactualizarea normei de hrană şi echipament de care beneficiază personalul din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională; Plata eşalonată a hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar; Neacordarea indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă pentru anumite categorii de personal bugetar (cadre militare, poliţişti, poliţişti de penitenciare, magistraţi, personal auxiliar din justiţie, funcţionari publici parlamentari); Amânarea intrării în vigoare a prevederilor Legii nr.

Potrivit proiectului de buget pentru anul 2022, publicat de Ministerul Finanțelor, soldul bugetar este estimat la 5,8% din P.I.B, în timp ce cheltuielile de personal la 8,8 % din PIB.

Totodată, sursa citată precizează că plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut, el fiind obligatoriu pentru anul 2022.

„Pentru anul 2022, soldul bugetar este estimat la 5,8% din P.I.B, iar cheltuielile de personal la 8,8 % din PIB, în timp ce pentru anul 2023, soldul bugetar va fi de 4,4 % din PIB, iar cheltuielile de personal de 8,2 % din PIB”, arată documentul.

În ceea ce privește finanţările rambursabile care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, potrivit proiectului, este în sumă de 1,6 miliarde lei.

De cealaltă parte, plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2 miliarde lei fiecare.

Totodată, soldul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut este în anul 2022 de 5,8%, iar în anul 2023 de 4,4%. Referitor la cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, acestea sunt de 8,8% în anul 2022 şi de 8,2% în anul 2023.

Ce prevede bugetul pentru anul 2022

La rândul său, plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2022, este de 30 miliarde lei.

„Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8 % din PIB şi deficit ESA estimat la 6,2% din PIB”, se arată în proiect.

Referitor la măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2022 şi perspectiva 2023-2024, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu, conform proiectului, acestea indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice.

Documentul mai prevede că în anul 2022 se va continua consolidarea fiscală astfel încât revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, să fie atinsă în anul 2024.

Proiectul prezentat de Ministerul Finanțelor mai arată că construcţia bugetară pentru anul 2022 şi perspectiva 2023-2024 a avut la bază măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2021, care vor influenţa cadrul macroeconomic şi indicatorii bugetari pe orizontul 2022-2024.

În același timp,  proiecţia bugetară pentru anul 2022 şi perspectiva 2023-2024 are la bază obiectivele şi măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.42/2021, precum şi prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Ce măsuri au fost luate în calcul

Ministerul Finanțelor a luat în vedere mai multe măsuri la construcţia bugetară pentru perioada 2022-2024. Este vorba despre menținerea cuantumului brut al salariilor şi sporurilor pentru administraţia publică centrală şi locală și a persoanelor din funcții de demnitate publică, menținerea cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul din anul 2021, dar și menținerea indemnizaţiei de merit la nivelul stabilit pentru anul 2021.

Totodată, au mai fost luate în calcul și neacordarea de tichete cadou şi tichete culturale, dar și neacordarea de premii personalului din sectorul bugetar.

Lista completă a măsurilor luate în calcul la bugetul pentru 2022: 

  • Menţinerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor şi sporurilor de care beneficiază personalul din administraţia publică centrală şi locală, inclusiv personalul care ocupă funcţii de demnitate publică şi funcţii asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021. Prin excepţie de la această regulă, pentru personalul care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. II ”Familia ocupaţională de funcţii bugetare ”Sănătate şi asistenţă socială” ” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021. De asemenea, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021.
  • Menţinerea în anul 2022 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul din anul 2021 (4.160 lei/an);
  • Acordarea în anul 2022 a voucherelor de vacanţă în cuantum de 1.450 lei pentru personalul plătit din fonduri publice şi prorogarea în anul 2023 a prevederilor referitoare la acordarea indemnizaţiei de vacanţă;
  • Menţinerea în anul 2022 a indemnizaţiei de merit la nivelul stabilit pentru anul 2021 (6.240 lei/lună);
  • Prorogarea până în anul 2023 a prevederilor Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu privire la alocarea de la bugetul de stat şi bugetele locale a echivalentului a 6% din produsul intern brut şi acordarea din fonduri publice a 1% din produsul intern brut pentru cercetare – măsură prevăzută şi în Ordonanţa Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică;
  • Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, fiecărui copil cetăţean român şi a cupoanelor sociale pentru educaţie;
  • Prorogarea până în ianuarie 2023 a măsurii de acordare a indemnizaţiei de 50% din salariul de bază al funcţiei de medic, de care ar fi trebuit să beneficieze din ianuarie 2022 personalul didactic medico-farmaceutic din universităţi care au în structură facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate;
  • Prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune. În contextul imposibilităţii aplicării Legii nr.196/2016, este necesară menţinerea aplicării Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, pentru o perioadă de minim 1 an, pentru a nu afecta familiile şi persoanele singure beneficiare ale ajutorului social şi pentru a evita crearea unor noi probleme sociale prin creşterea riscului de excluziune socială, ţinând seama şi de contextul social şi economic actual;
  • Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a indemnizaţiei pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene;
  • Neacordarea de tichete cadou şi tichete culturale;
  • Neacordarea de premii personalului din sectorul bugetar;
  • Compensarea timpului lucrat peste programul normal de lucru exclusiv cu timp liber corespunzător;
  • Menţinerea bazei de calcul pentru unele drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare la nivelul anului 2021;
  • Neactualizarea normei de hrană şi echipament de care beneficiază personalul din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
  • Plata eşalonată a hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar;
  • Neacordarea indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă pentru anumite categorii de personal bugetar (cadre militare, poliţişti, poliţişti de penitenciare, magistraţi, personal auxiliar din justiţie, funcţionari publici parlamentari);
  • Amânarea intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 195/2020 care aprobă pentru personalul feroviar, atât din cadrul instituţiilor publice cât şi din cadrul operatorilor economici cu capital majoritar de stat, drepturi de natură salarială şi de asistenţă socială cu impact asupra bugetului de stat generat, în principal, de creşterea compensaţiei serviciului public de transport feroviar de călători şi a cheltuielilor cu administrarea infrastructurii feroviare;
  • Menţinerea în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2021 a unor indemnizaţii/ajutoare cu caracter reparatoriu stabilite prin legi speciale (revoluţionari, persecutaţi, etc), precum şi a indemnizaţiilor academicienilor, urmaşilor acestora;
  • În anul 2022, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2021.

Majorarea pensiilor și a alocațiilor, luate în calcul deja

Totodată, potrivit documentului publicat de Ministerul Finanțelor, la estimarea cheltuielilor bugetare pentru anul 2022 au mai fost luate în calcul și majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 ianuarie 2022, majorarea indemnizaţiei sociale minime la 1.000 lei, dar și majorarea alocaţiilor de stat pentru copii la 600 lei pentru copii cu vârsta până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copii cu handicap şi la 243 lei pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani. Alte aspecte luate în calcul au fost:

  • Finanţarea ajutorului de stat de restructurare a Societăţii „Complexul Energetic Oltenia” – S.A., prin bugetul Ministerului Energiei;
  • Aplicarea unor măsuri de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului şi ajutoare pentru încălzirea locuinţei în sezonul rece, diferenţiate în funcţie de sursa de energie şi veniturile familiei;
  • Schema de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii non casnici, respectiv întreprinderile mici şi mijlocii, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderi familiale, prin bugetul Ministerului Energiei;
  • Majorarea contribuţiei statului la capitalul social al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători “C.F.R. Călători”-S.A. şi al Societăţii Comerciale „Compania naţională de transporturi aeriene române – TAROM” – S.A. pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei COVID-19, cu respectarea procedurilor în domeniul ajutorului de stat;
  • Acordarea în luna ianuarie, a unui sprijin de care ar urma să beneficieze pensionarii cu venituri reduse, pentru a suporta creşterile de preţuri la utilităţi.

Autorii proiectului spun că anul 2021, pentru România, a reprezentat o continuare a crizei generate de pandemia de coronavirus, țara noastră având nevoie ajutor pentru a depăși acest moment și pentru a ajunge la creșterea economică dorită.

„Anul 2021 este marcat în România pe o parte de continuarea crizei generate de pandemia COVID-19, iar pe de altă parte de un mediu macroeconomic favorabil având în vedere revizuirea pozitivă a creşterii economice şi aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către Comisia Europeană.

Potrivit Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză în Prognoza de vară, creşterea reală a PIB pe 2021 a fost revizuită la 7% de la 4,3%, nivel utilizat în construcţia iniţială a bugetului general consolidat”, spun autorii proiectului.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.capital.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Urmareste-ți competitia in social media!