Robotul Minerva ca: 
Banii europeni sunt critici pentru mediul bancar și, în general, pentru activitatea economică din România, mai ales în condițiile deficitelor gemene bugetar și de cont curent, a spus Dragoș PÎSLARU Europarlamentar Renew Europe Group, la Banking Forum, organizat de Financial Intelligence, pe 21 octombrie.
Dragoș PÎSLARU este membru al Comisiei de Afaceri Economice și Monetare și negociator-raportor pe RE-POWER EU.
El a spus: “Avem nevoie, ca de aer, de bani europeni și avem într-adevăr deja negociat Planul Național de Redresare și Reziliență, am fost raportor și pe această inițiativă legislativă. Acum se adaugă încă o inițiativă conexată la aceasta și anume legată de reducerea dependenței energetice de Rusia. Așa a început dosarul înainte de vară, numai că, pe măsură ce ne apropiam de sfârșitul anului, au devenit din ce în ce mai evidente problemele pe care le au gospodăriile vulnerabile, și aici nu mă refer numai la cei sub limita de sărăcie, ci inclusiv la clasa medie care acum alunecă în această situație de avea dificultăți in a-și plăti facturile. România este, din nefericire, într-un top din acest punct de vedere, iar aceste blocaje financiare evident afectează inclusiv mediul bancar.
Am pus de masă două obiecte: primul a fost acela de a exista și o componentă europeană de intervenție care să asigure lichiditate și finanțare pentru micro-investiții la nivelul gospodăriilor și al IMM-urilor, pentru ca decizia de a-și reduce costul facturii energetice sa poata să le aparțină și să existe o cofinanțare sau o suportare parțială a facturilor, care poate să reflecte lucrări de eficiență energetică, panouri solare, pompe de căldură, dar și posibilitatea de a înlocui aparate mari electrocasnice.
Am discutat cu Comisia Europeană ca, în contextul în care partidele extremiste câștigă teren, spunând că Bruxelles-ul nu face nimic și abandonează cetățenii, să avem o măsură care să aibă o etichetă europeană și care să poate să fie aplicată în toate statele membre.
Există state membre care aplică cu succes măsuri de acest tip, dar practic nu există o abordare unitară sau sursă unitară de finanțare pentru aceste lucruri.
Al doilea lucru este acela că nu de mult timp, de o lună și ceva, a apărut deja în media situația absorbției la zi a fondurilor europene pe 2014-2020, România având încă de absorbit 9,2 miliarde de euro. Așa cum știți regulile, trebuia să terminăm în 2020, M+3, ceea ce înseamnă că până la sfârșitul lui 2023 ar trebui să se termine toate plățile.
Acest lucru este, din punctul meu de vedere imposibil, e recunoscut mai de toți specialiștii că nu avem această capacitate de a absorbi banii și ar urma să pierdem, din estimarea mea, circa 5-6 miliarde de euro, dacă nu se face ceva. Avand in vedere procedura adoptată în timpul pandemiei, care se numea Coronavirus Response Initiative, care a oferit punctual și temporar o flexibilitate totală alocării fondurilor disponibile, am cerut acest lucru Comisiei Europeane, deși chiar la nivel ministerial în România se spune că nu se pot face minuni, să absorbim banii. Se pare că suntem pe cale să avem o mică minune, în sensul că demersurile pe care le-am făcut au început să prindă roade și avem în acest moment, la vot in Parlamentul European, această prevedere prin care banii rămasi necheltuiți 2014-2020 pot să fie introdusi în RE-POWER EU. Asta înseamnă bani pentru partea de infrastructură energetică și de conectare la nivel european, asta era componenta inițială, dar și, extrem de relevant, bani pentru partea de eficientizare energetică.
Dacă discutăm de faptul că România ar putea să reruteze până la 5 miliarde de euro, ar putea să fie cel mai semnificativ lucru care să ducă la o bunăstare la nivelul populației, care astfel ar putea să-și scadă facturile considerabil și să existe o turnură importantă către partea aceasta de pact ecologic.”
Europarlamentarul a explicat care este situatia in prezent: “Actele legislative europene se negociază între Consiliu și Parlament. Consiliul a adoptat o poziție comună în care a lăsat o portiță pentru finanțarea schemelor de acest tip de eficiență energetică la nivelul consumatorului. Deja, în poziția Parlamentului, se reflectă partea legată de finanțare – folosirea banilor rămași necheltuiți. Comisia Europeană a produs o informare, încă neoficială, care sugerează același lucru, cu o limitare de 10% din suma maximă alocată, deci undeva la 3 miliarde am salva. Dar credem că, în negocieri, putem scăpa de această limită.
Ar trebui ca deja Guvernul să se pregătească pentru o schemă foarte puțin birocratică și complet diferită față de cea pe care a avut-o implementată la Administrația Fondului de Mediu. Mă gândesc la o schemă prin care să fim mai degrabă mai aproape de programul Rabla Plus, de niște vouchere electronice pe care sistemul financiar bancar să poată să le se folosească și să le proceseze și să existe o implicare directă a mediului financiar bancar pentru implementarea unui program prin care încercăm să cheltuim 5 miliarde de euro. Iar acești 5 miliarde de euro să aibă o dată limită și anume data limită din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, deci sfârșitul anului 2026, pentru plăți, de fapt, august 31 august 2026.
Ideea asta de a avea posibilitatea de a utiliza 5 miliarde către zona de vulnerabilitate și micro-investiții la nivelul IMM-urilor este un lucru pe care sectorul bannar care ar trebui să-l aibă deja în vedere și să ceară deja părții guvernamentale să intre în dialog.”
Potrivit europarlamentarului, nu folosim sistemul financiar-bancar la potențialul său atunci când este vorba de fondurile europene: “Din punctul meu de vedere, singura soluție care ar putea să schimbe paradigma și capacitatea de absorbție a României este implicarea directă a sistemului financiar-bancar în tot ceea ce înseamnă procesarea fondurilor europene dedicate sectorului privat. Cu alte cuvinte, nu aș vrea să mai văd administrația publică evaluând planuri de afaceri sau făcând sortări de proiecte, pe baza unor criterii care nu au nimic de a face cu calitatea proiectelor respective. Aș vrea să vedem cum banii europeni se adaugă finanțărilor existente, cresc practic nivelul de intermediere în piață. Este crucial ca, la un moment dat, în România, sectorul financiar-bancar sa fie cel care evaluează proiectele și asigură finanțarea. Este modalitatea prin care am putea scăpa de o grămadă de lucruri care sunt absolut birocratice și nu au sens.
Vă pot spune cu mâna pe inimă că nu există niciun impediment ca sectorul financiar-bancar să devină practic operator al acestor lucruri care țin de toate măsurile care se duc către sectorul privat.
Aici mi-ar plăcea să văd într-adevăr o revoluție în perioada următoare.”
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
