20 C
București
luni, mai 23, 2022

Banking & Servicii financiare – Economia României va crește și în 2023! BERD estimează o creștere economică de 4,2% – Sinteza

2 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

BERD estimează că economia românească va crește cu 4,2% în 2023 Economiile BERD au înregistrat o expansiune de 6,6% în 2021, după ce s-au contractat cu 2,6% în 2020, odată cu eliminarea restricțiilor sanitare împotriva COVID-19 și cu revenirea la activitățile zilnice pre-pandemice...

În prezent, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) anticipează o încetinere a economiei europene de 1,7% în 2022, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,5 puncte procentuale comparativ cu estimările din noiembrie 2021.

Potrivit BERD, conflictul militar dintre Rusia și Ucraina a avut un impact profund asupra economiei europene și a economiei globale.

BERD estimează că economia românească va crește cu 4,2% în 2023

Economiile BERD au înregistrat o expansiune de 6,6% în 2021, după ce s-au contractat cu 2,6% în 2020, odată cu eliminarea restricțiilor sanitare împotriva COVID-19 și cu revenirea la activitățile zilnice pre-pandemice.

În prezent, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) anticipează o încetinere a economiei europene de 1,7% în 2022, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,5 puncte procentuale comparativ cu estimările din noiembrie 2021.

Potrivit BERD, conflictul militar dintre Rusia și Ucraina a avut un impact profund asupra economiei europene și a economiei globale. În 2023, însă, BERD anticipează o creștere economică accelerată de până la 5 %.

Momentan, estimările respective sunt supuse unui grad imens de incertitudini economice, inclusiv riscuri majore pentru o scădere considerabilă, dacă conflictul militar din Ucraina se intensifică sau dacă exporturile de gaze naturale sau de alte produse de bază din Rusia vor fi restricționate.

După ce a izbucnit războiul în Ucraina, economia mondială s-a confruntat cu cel mai mare șoc de aprovizionare de la începutul anilor 70, susține BERD.

Rusia și Ucraina furnizează majoritatea produselor de bază, de la energie la metale și de la alimente la îngrășăminte. Prețurile produselor alimentare, petrolului, gazelor naturale și metalelor s-au scumpit brusc deoarece piețele europene au anticipat o reducere majoră a exporturilor din Ucraina, Belarus și Rusia.

Penuria de mărfuri rusești a început să se răsfrângă asupra lanțurilor de aprovizionare

Presiunile inflaționiste au fost mai mari în economiile cu venituri mai mici, unde produsele alimentare de bază și energia reprezintă o pondere mai mare în consum.

Economiile cu venituri mai mici au înregistrat, de asemenea, o deteriorarea a balanței de cont curent, precum și a balanțelor fiscale în cazurile în care guvernele au intervenit pentru subvenționarea alimentelor.

Economiile nord-africane și Libanul au fost deosebit de expuse la reducerea ofertei mondiale de grâu, notează BERD. În plus, economiile din Europa Centrală sunt strâns integrate în lanțurile de aprovizionare cu Ucraina.

Din cauza lipsei livrărilor de piese din Ucraina, o serie de fabrici de automobile au fost nevoite să suspende parțial sau total producția și să caute furnizori alternativi pe măsură ce ostilitățile s-au intensificat.

De asemenea, Europa a fost martora celei mai mari deplasări forțate de persoane de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, cu fluxuri majore de refugiați în Ungaria, Moldova, Polonia, Republica Slovacă și alte economii. Dacă istoria Europei este o călăuză, migranții relativ calificați din Ucraina ar putea oferi un impuls pentru Europa, care îmbătrânește rapid.

Pe termen scurt, însă, economiile beneficiare se confruntă cu presiuni fiscale și provocări administrative pe măsură ce își extind oferta de școlarizare, locuințe și asistență medicală. În urma invaziei, o serie de economii, în special din Europa Centrală și din statele baltice, au anunțat obiective mai mari pentru cheltuielile militare în anii următori, ceea ce a contribuit și mai mult la creșterea cheltuielilor fiscale.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.capital.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!