28.2 C
București
miercuri, iulie 6, 2022

Banking & Servicii financiare – Intră România în criză economică? Ce spun analiştii – Sinteza

2 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

De la un buget construit pe o creştere economică de 4,6% se va ajunge la o creştere spre zero şi nimic nu mai e de făcut: „Economia României va avea o creştere economică aproape de zero anul acesta...

Însă preţurile sunt, unele, încă jos pentru că contractele comerciale se fac de obicei pe un an, dar când preţul materiei prime creşte cu 45-50%, atunci şi viitoarele contracte vor reflecta această majorare ce va fi, în final, văzută în preţul la raft, explică economistul.

Dar cine plăteşte preţul pentru înmagazinare? Ce companie îşi permite azi să cumpere scump şi să vândă, mai apoi, în pierdere, dacă preţul scade? În agricultură, unde preţul îngrăşămintelor a crescut puternic, în construcţii unde preţurile materialelor au crescut puternic, vor fi mari probleme“ spune Laurian Lungu: „De aici perspectivele sumbre“.

♦ Rolurile s-au inversat: politicienii susţin că vom intra în criză, în vreme ce economiştii spun că economia va decelera dar nu este neapărat necesar că vom avea o criză.

Nu este exclus să asistăm la o recesiune tehnică la început de an (o cădere economică pentru două trimestre, faţă de trimestrul anterior).  INS a confirmat vineri o cădere a PIB în T4/2021, faţă de T3/2021 de 0,1%. Este nesemnificativ, dar încă un 0,1% cădere în T1/2022 faţă de T4/2021 duce economia în „recesiune tehnică“. Cum inflaţia este foarte sus – este aşteptată o inflaţie cu două cifre pe la mijlocul anului – situaţia se complică, pe ansamblu.

Cei mai puternici oameni din politică – preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, şeful Senatului (fost premier) Florin Cîţu, şeful UDMR, Kelemen Hunor, au vorbit zilele trecute de „recesiune“ pentru România, ce ar urma să fie accentuată de războiul din Ucraina.

Lucrurile sunt complicate, admit economiştii.

„Nu va fi bine. Vom avea o creştere economică de la zero la 1,5%, maximum 2%. Dar politicienii exagerează. Dacă va fi rău, vor spune: «V-am zis noi că va fi rău!» Dacă va fi un pic mai bine, vor spune: «Am făcut tot ce ne-a stat în putinţă ca să fie mai bine decât se putea, aveţi noroc cu noi»“, comentează economistul Dragoş Cabat.

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, fost premier şi până de curând preşedintele PNL, susţine, într-o postare pe reţeaua de socializare Facebook, unde este foarte activ, că există o probabilitate foarte mare ca România să intre într-o criză severă – „foarte severă“, spune el. De la un buget construit pe o creştere economică de 4,6% se va ajunge la o creştere spre zero şi nimic nu mai e de făcut: „Economia României va avea o creştere economică aproape de zero anul acesta. Bugetul este construit pe o creştere economică de 4,6%. Cu o probabilitate destul de mare vom intra într-o criză economică severă. Această prăbuşire a economiei nu mai poate fi evitată acum. Este prea târziu“.

El propune un plan de măsuri, de la reducerea contribuţiilor cu cinci puncte procentuale (pentru menţinerea puterii de cumpărare, deci a consumului) până la majorarea investiţiilor la 7% din PIB, astfel ca economia să-şi revină în a doua parte a lui 2023. Florin Cîţu nu mai are însă puterea de a decide astfel de politici, după ce a fost demis din fruntea guvernului şi a demisionat din poziţia de şef al PNL.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, care se antrenează să ajungă premier în mai puţin de doi ani, a susţinut şi el, pe mai multe staţii TV unde a fost invitat, că România ar putea intra într-o criză economică, dar spune că nu din vina ei: Dacă Germania ar intra în recesiune, spune el, ar provoca o criză economică şi aici, având în vedere puterea ei economică şi relaţiile comerciale stânse între România şi Germania. Ciolacu crede însă că România va avea o creştere economică în acest an între 2,2% şi 2,4%. Principalul consilier economic al PSD, Cristian Socol, nu a fost disponibil pentru comentarii.

Vicepremierul Kelemen Hunor, preşedinte al UDMR, a susţinut şi el, fără reţinere, citat de Digi 24: „Trecem printr-o perioadă grea. Trebuie să spunem franc: urmează o criză economică. Nu noi am generat această criză economică“.

Este greu de spus acum, cu cifre în faţă, ce va fi. Efectul pandemiei, preţurile, acum războiul, toate fac lumea foarte complicată, spune economistul Laurian Lungu.

Însă ceva, ceva, se poate cerne, din acest noian de incertitudine. În primul rând, arată el, economia arăta deja o descreştere de la un trimestru la altul. Datele INS publicate vinerea trecută arată că, de la o creştere trimestru la trimestru, de la 3,9% în T4/2020, s-a ajuns la 1,9% în T1/2021, la 1,6% în T2, la 0,4% în T3 şi la minus 0,1% în T4.

„Era clar că decelerăm, că avem patru trimestre consecutive de descreştere graduală – aceasta este prima problemă“, comentează Lungu.

A doua problemă este evoluţia consumului, ştiind bine că economia României se bazează puternic pe consum. Impactul negativ al creşterii preţurilor la energie va afecta consumul. Deja preţul producţiei industriale a crescut cu 45%, aşa că preţul final din piaţă se va majora. Însă preţurile sunt, unele, încă jos pentru că contractele comerciale se fac de obicei pe un an, dar când preţul materiei prime creşte cu 45-50%, atunci şi viitoarele contracte vor reflecta această majorare ce va fi, în final, văzută în preţul la raft, explică economistul.

Şi încă ceva ce va însemna o lovitură pentru economie – cresc ratele de dobândă: „Va fi încă o frână în calea redresării. De aici aceste previziuni sumbre“, spune Lungu.

În plus, războiul din Ucraina, sancţiunile impuse Rusiei, corecte din toate punctele de vedere, vor avea un impact semnificativ şi asupra economiilor Europei. Va exista un impact la nivel global, pentru că Rusia şi Ucraina cultivă o treime din grâul consumat la nivel mondial. Problema Europei este: OK, renunţăm la petrolul şi la gazul rusesc, dar ce punem în loc? Poţi să faci azi un stoc de gaze la preţuri foarte mari. Dar cine plăteşte preţul pentru înmagazinare? Ce companie îşi permite azi să cumpere scump şi să vândă, mai apoi, în pierdere, dacă preţul scade? În agricultură, unde preţul îngrăşămintelor a crescut puternic, în construcţii unde preţurile materialelor au crescut puternic, vor fi mari probleme“ spune Laurian Lungu: „De aici perspectivele sumbre“.

Creşterea economică va fi între zero şi 2%, întăreşte economistul Dragoş Cabat

„Consumul va scădea pentru că oamenii vor da pe energie banii pe care îi  cheltuiau pe alte cumpărături. Prin urmare şi producţia va scădea pentru că nu mai ai cui să vinzi. Doturşi, economia noastră va creşte mai încet, dar nu se va prăbuşi“, comentează Dragoş Cabat.

 

Dragoş Cabat, analist economic: Nu va fi bine. Vom avea o creştere economică de la zero la 1,5%, maximum 2%. Dar politicienii exagerează. Dacă va fi rău, vor spune: «V-am zis noi că va fi rău!» Dacă va fi un pic mai bine, vor spune: «Am făcut tot ce ne-a stat în putinţă ca să fie mai bine decât se putea, aveţi noroc cu noi

 


Laurian Lungu, analist economic: Era clar că decelerăm, că avem patru trimestre consecutive de descreştere graduală – aceasta este prima problemă

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!