Robotul Minerva ca: 
Autor: Laurențiu Stan (Value Growth Advisor)
Ministrul de Finanțe al Franței, Bruno Le Maire, și-a exprimat, zilele trecute, nemulțumirile în legătură cu lipsa de progres în ceea ce privește realizarea unei piețe de capital integrate a Uniunii Europene. Negocierile continuă să treneze din cauza divergențelor politice, mai multe state membre UE fiind reticente cu privire la predarea puterii de supraveghere către autoritatea europeană. Franța tânjea după o piață unică ambițioasă a capitalului, care să genereze economii și investiții în bloc, la fel ca și în SUA, a cărei economie a revenit puternic după pandemie. Faptul că propunerile au fost făcute încă din 2015, dar progresul a fost extrem de limitat, subliniază complexitatea și dificultatea acestei probleme. Unul dintre cele mai importante motive de opoziție este respingerea unui regim de supraveghere la nivelul UE, despre care Banca Centrală Europeană afirmă că este necesar pentru ca o piață unică de capital să funcționeze corect. Un grup de țări, condus de Germania, cea mai mare economie a Europei, și Luxemburg, care găzduiește o parte importantă a industriei de fonduri de investiții a continentului, este reticent să transfere mai multe competențe la nivelul european, considerând că acestea ar trebui să rămână în principal la nivel național.
Inițiativa privind Uniunea piețelor de capital (UPC) a fost lansată în 2015 de către Consiliul European, cu obiectivul de a dezvolta și integra în continuare piețele de capital în Uniunea Europeană, în scopul de a diversifica finanțarea întreprinderilor, în special pe cele mai inovatoare și cu cea mai rapidă creștere, și să ofere celor care reușesc să pună bani deoparte oportunități îmbunătățite de investire pe termen lung. Aceste obiective rămân extrem de relevante într-un context în care se estimează că împrumuturile bancare și investițiile publice nu vor fi suficiente pentru a oferi finanțarea necesară tranziției la economia sustenabilă, stimulând competitivitatea tehnologică și diversificând lanțurile de aprovizionare.
Au fost realizate două planuri de acțiune, în 2015 și 2017, cu privire la Uniunea piețelor de capital, dar aceasta nu a fost încă realizată. Integrarea financiară este la fel de redusă, iar piețele de capital ale țărilor europene rămân în general subdezvoltate în comparație cu alte regiuni ale lumii, în ceea ce privește dimensiunea raportată la PIB, procentul de titluri deținute de cetățeni față de activele financiare totale și cota de finanțare a întreprinderilor prin piața de capital. Mai mult, în multe țări din Europa Centrală și de Est (ECE), piețele de capital sunt și mai limitate din acest punct de vedere. Spre exemplu, conform unui studiu al Băncii Centrale Europene din 2023, piețele de obligațiuni europene sunt de trei ori mai mici decât cele din Statele Unite ale Americii, iar finanțarea prin capital de risc (venture capital) în Europa este la o cincime din cea din SUA.
În septembrie 2020, Comisia Europeană a propus un nou plan de acțiune pentru relansarea UPC, care acoperă 4 domenii principale: finanțarea întreprinderilor din UE, infrastructura pieței, investițiile individuale și piața internă. Având ca fundament contextul economic creat de pandemia de coronavirus, acest nou plan a propus trei obiective principale: sprijinirea unei redresări economice verzi, digitale, incluzive și reziliente prin asigurarea unei finanțări mai accesibile pentru întreprinderi, măsuri pentru ca UE să devină un loc și mai sigur din punct de vedere financiar, unde cetățenii să poată face economii și investi pe termen lung și integrarea piețelor naționale de capital într-o veritabilă piață unică europeană
Un prim set de propuneri legislative a fost înaintat în noiembrie 2021 pentru implementarea acestui plan de acțiune, care sunt în curs de adoptare. Printre acestea se află înființarea unui punct unic de acces european (ESAP), care va oferi acces gratuit, centralizat și digital la informații financiare și nefinanciare publice cu privire la întreprinderile și produsele de investiții din UE, regulamentul pentru instituirea acestuia fiind adoptat de Consiliul Europei în noiembrie 2023. Această platformă va oferi investitorilor acces la date comparabile privind companiile listate, contribuind astfel la o transparență mai ridicată, inclusiv din punct de vedere al raportărilor ESG. Acest demers ar fi un avantaj creat investitorilor, ajutându-i să ia decizii informate și să își diminueze aversiunea la risc, care este foarte ridicată față de alte piețe dezvoltate ale lumii, cum este cea a SUA.
Piețele de capital slab dezvoltate nu permit firmelor aflate în stadiu incipient, care generează multe idei inovatoare de afaceri, să se finanțeze corespunzător pentru creșterea pe care o urmăresc. Conform unui studiu al Bănci Europene de Investiții, start-up-urile din Europa atrag fonduri de două ori mai puține decât cele din Statele Unite ale Americii.
Și pe plan local, nevoia de finanțare a firmelor mici și mijlocii prin metode alternative este din ce în ce mai stringentă în ultimii ani, pe fondul creșterii ratelor dobânzilor la creditele bancare și al înăspririi condițiilor de finanțare. Ca urmare, o piață de capital autohtonă mai dezvoltată, mai atractivă, mai transparentă și mai lichidă ar fi o alternativă bună pentru creșterea mediului de afaceri autohton.
Piața de capital din România a înregistrat progrese notabile în ultimii ani, atât din punct de vedere al vizibilității și atractivității, cât și prin prisma clarității reglementărilor. Cu toate acestea, finanțarea prin piața de capital este încă la un nivel foarte redus, firmele fiind încă dependente de sectorul bancar în privința finanțării investițiilor și a activității curente.
Privind înspre țările dezvoltate din Vest, nu putem spera la o creștere economică durabilă dacă așteptăm finanțarea acesteia dintr-o singură sursă – sistemul bancar. Sunt numeroase afaceri atractive, inovatoare, cu un mare potențial de creștere, care nu pot fi finanțate de către bănci pentru nu sunt capitalizate suficient și nici nu au active fixe pe care să le aducă ca garanție pentru suma împrumutată, iar băncile rar acordă credite fără o garanție de acest fel. Astfel, firmele care își fundamentează creșterea și valoarea adăugată pe active intangibile – proprietate intelectuală, angajați bine pregătiți, programe informatice, patente, brevete de invenție – nu vor avea acces la banii băncilor pentru că nu au imobile sau echipamente cu care să le garanteze. De asemenea, băncile finanțează foarte rar sau deloc start-up-urile, pe care le consideră riscante, pe bună dreptate. Dar cu siguranță există investitori care sunt dispuși să își asume riscuri mai mari și să învestească în astfel de afaceri aflate la început, așteptând în schimb o rată a rentabilității mult mai ridicată decât dobânda bancară. Aceștia pot investi în afaceri de acest tip atât direct, cât și prin intermediul unor fonduri de investiții private (private equity) sau prin fonduri de capital de risc (venture capital), dar piața de capital rar le oferă astfel de oportunități.
Piața de capital nu pare o opțiune viabilă pentru finanțarea afacerilor mici și mijlocii în România. Ca dovadă, este subdimensionată și nu se află pe un trend de creștere din punct de vedere al companiilor listate. În ultimii 15 ani, 45 de companii s-au delistat de pe Piața Principală a BVB, în timp ce doar 14 s-au listat. De asemenea, activitatea de tranzacționare este foarte redusă, mai ales pe segmentul AeRO, lichiditatea de pe piață fiind dominată de acțiunile câtorva companii mari, iar ponderea capitalizării pieței de capital din România în capitalizarea bursieră totală a UE este cu mult sub ponderea sa în PIB.
De ceva vreme, România nu mai are o piață a instrumentelor derivate, care să le permită investitorilor să își acopere riscurile. Instrumentele derivate pot contribui semnificativ la dezvoltarea pieței de capital și la creșterea lichidității instrumentelor suport, iar noile demersuri europene în privința Uniunii piețelor de capital pun accent pe acest tip de instrumente.
Investitorii individuali nu au încă încredere în piața de capital românească. Unii dintre aceștia preferă să investească în acțiuni ale companiilor din străinătate sau în criptomonede, în pofida instrumentelor financiare românești. Această lipsă de încredere poate fi pusă pe seama transparenței reduse a bursei românești și a companiilor listate, mai ales a celor de pe piața secundară, unde și lichiditatea este foarte redusă din această cauză.
Un alt motiv al lichidității reduse a bursei românești este acela că investitorii străini pot cumpăra cu greu acțiuni ale companiilor de pe bursa de la București, din cauza legislației de așa natură. Un investitor român poate cumpăra acțiuni ale unor companii străine prin platformele de tranzacționare, însă un investitor străin nu are acces la acțiuni românești. De asemenea, tot din cauza transparenței reduse și a informațiilor sumare din raportările periodice, sunt foarte puțini analiști care fac predicții cu privire la indicatorii de perfomanță și de evaluare ai companiilor românești listate la bursă. Acesta este încă un dezavantaj în fața investitorilor care își fundamentează investițiile pe analize bine întemeiate, nu doar speculează evoluții pe termen scurt.
O uniune a piețelor de capital europene ar putea fi o soluție pentru diminuarea diferențelor dintre piețele din România, Polonia sau Cehia și cele din vestul Europei, pentru creșterea încrederii investitorilor, a transparenței și a lichidității. Până acum, abordarea legislativă a fost ”de jos în sus”, adică fiecare țară membră a UE a adaptat propria-i legislație în domeniul piețelor de capital pentru a semăna cât mai bine cu a celorlalte țări și pentru a transpune anumite recomandări ale entităților de conducere ale Uniunii Europene. Uniunea piețelor de capital ar aduce o schimbare a abordării, pentru că va exista o legislație unitară, care va trebui transpusă în fiecare țară membră a blocului comunitar. Ca urmare, ar exista o legislație unitară pentru toate companiile și toți investitorii din Europa, diminuând astfel reticența de a investi în acțiuni ale unor companii din alt stat. De asemenea, o platformă comună în care să se afle informații despre toate bursele europene ar conduce la o transparență mult mai bună și, implicit, la o creștere a lichidității în toate piețele locale de capital. Există însă temeri că o legislație unică la nivel european cu privire la piața de capital ar putea dezavantaja anumite companii din piețe mai mici, dacă cerințele din noile regulamente nu vor fi adaptate la dimensiunile și posibilitățile acestora.
În timp ce unele voci critice consideră că propunerile nu sunt sufficient de ambițioase și că ar trebui să se pună accent pe supraveghere și reguli comune, Franța și alte state membre, inclusiv cele care sprijină integrarea europeană, ar putea fi tentate să utilizeze alternative, precum cooperarea consolidate, pentru a avansa, în lipsa unui consens la nivelul UE.
În ciuda opoziției și a tensiunilor din interiorul blocului comunitar, Comisarul european pentru servicii financiare, stabilitate financiară și uniunea piețelor de capital, Mairead McGuinness, subliniază într-un editorial publicat luna aceasta de ”Financial Times”, importanța transformării ambițiilor în realitate și necesitatea de a privi dincolo de interesele naționale pentru a crea o piață de capital europeană funcțională și competitivă pe termen lung. Acest lucru subliniază importanța depășirii diviziunilor și prioritizării cooperării pentru a aborda provocările economice și geopolitice curente și viitoare. Rămâne de văzut cum va funcționa acest demers în Europa, un continent cu state mult diferite atât din punct de vedere cultural, dar mai ales financiar. Analizând contextul macroeconomic și geopolitic actual, e dificil să ne permitem să preluăm foarte rapid exemplul Statelor Unite ale Americii, respectiv o legislație unică a pieței de capital și existența unei singure autorități de reglementare în domeniu care, acolo, au fost factori de succes. Evoluția acestor teme suplimentare și strategia privind integrarea piețelor de capital vor fi puse din nou pe agenda reuniunii extraordinare a Consiliului European din aprilie, când ambasadorii statelor membre UE vor relua discuția.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
