Banking & Servicii financiare – Pericolele ignorării inflaţiei de către guverne: banca centrală a Ungariei foloseşte arme neconvenţionale pentru a salva forintul, iar Polonia se împrumută mai scump ca niciodată în ultimele două decenii. Prăbuşirea pieţei obligaţiunilor guvernamentale poloneze s-a accelerat săptămâna trecută, yieldurile titlurilor cu scadenţa la 10 ani depăşind 9% – Sinteza

Forintul, anul acesta una dintre ce­le mai slabe monede din lumea dez­voltată, şi-a reînceput ieri pi­ca­jul după ce la mijlocul lunii ban­ca centrală a Ungariei a intervenit de urgenţă pentru a stopa căderea prin ceea ce analiştii consideră a fi arme tactice din arse­nalul de război pentru frontul valutar. Depre­cierea forintului este o problemă gravă pentru Ungaria deoarece această ţară se luptă cu una dintre cele mai puternice inflaţii din UE.

O monedă slabă înseamnă şi mai multă inflaţie, iar forintul a ajuns să se ducă în jos atât de rapid încât în Ungaria se discută des­pre înlocuirea acestuia cu euro, dacă nu în to­talitate măcar la plata salariilor sau în anumite tranzacţii. Unul dintre efectele toxice ale inflaţiei este reducerea puterii de cumpărare, iar analiştii maghiari spun că deşi salariile cresc, acestea au început să creeze o spirală sala­rii/inflaţie, în care inflaţia este alimentată de creşterea veniturilor.

Însă majorările salariale sunt limitate, în timp ce scumpirile par să aibă mai mult spaţiu de desfăşurare. Aceasta înseamnă că în urmă­toarele luni este de aşteptat ca puterea de cum­părare a maghiarilor să scadă. Toate acestea se întâmplă deşi banca centrală maghiară a fost prima din UE care a recu­noscut pericolul inflaţiei şi prima care a acţionat contra ei prin creşteri de dobânzi.

Luna aceasta, pentru că spaţiul pentru creşterea dobânzilor de referinţă s-a restrâns, institu­ţia a acţionat pentru redu­ce­rea presiunilor asupra forintului prin creşterea semnificativă a unor do­bânzi overnight şi intro­du­cerea unor noi in­stru­mente de reglaj fin al lichidităţii în forint – o armă tactică, după cum o descriu analiştii de la ING. Spre deosebire de gardianul fo­rintului, banca centrală a Polo­niei a ignorat mai mult timp pericolul, iar inflaţia a explodat, în timp ce economia alunecă în recesiune.

Ca toate colegele din regiune, instituţia a ridicat în cele din urmă dobânzile pentru a stopa scumpirile doar pentru a face o pauză în prag de alegeri. Dobânzile mari descurajează consumul, frânând inflaţia, dar frânează şi creşterea economică. Acum, guvernul polo­nez află pe pielea lui ce se întâmplă când in­ves­titorii încep să se teamă că banca centrală îşi întoarce spatele inflaţiei pentru a ţine eco­nomia cu motoarele turate pentru alegerile de anul viitor, după cum scrie Bloomberg.

Spre deosebire de Ungaria, unde şeful băn­cii centrale a ieşit de sub influenţa parti­dului de guvernământ, devenind un critic al politicilor electorale inflaţioniste ale acestuia, guvernatorul băncii na­ţio­nale a Po­loniei este un aliat al guvernului şi prieten cu conducă­torul din umbră al ţării, cu şeful par­tidului aflat la guvernare. Astfel, prăbuşirea pieţei obligaţi­u­nilor guver­na­men­tale po­loneze s-a accelerat săp­tămâna tre­cu­tă, yield­-u­ri­le titlurilor cu scadenţa la 10 ani depă­şind 9%. În zona euro, această cotă este conside­rată periculoasă deoarece costurile datoriei statului devin nesustenabile.

În ultima lună, valoarea tit­lu­rilor de stat poloneze a scă­zut mai mult decât în oricare altă ţară a lumii, scrie Bloomberg. Yieldurile (ca­re evoluează în direcţia opusă valorii obliga­ţiunilor ) Poloniei au crescut chiar mai mult decât cele ale Marii Britanii, care se confruntă cu o criză financiară distrugătoare de pre­mieri. În ultima lună, yieldurile polo­neze pe zece ani au sărit în sus cu aproape trei puncte procentuale, iar premierul Mateusz Mora­wiecki a asigurat că va folosi politici bu­getare „responsabile“ şi că nu intenţionează să recurgă la măsuri neconvenţionale pentru a tempera volatilitatea de pe pieţe.

Fuga investitorilor de datoria Poloniei a fost declanşată după o decizie surpriză a băncii centrale de a nu mai majora dobânzile cu toate că inflaţia nu a fost adusă sub control.

Această hotărâre a şubrezit încrederea că conducerea instituţiei va lupta cu creşterile de preţuri mai ales într-o perioadă în care guvernul majorează toate cheltuielile, de la subvenţii pentru energie la alocaţii sociale şi creşterea forţei militare.

„Politică bugetară laxă alături de politică monetară laxă este o combinaţie periculoasă“, spune Viktor Szabo, strateg la Abrdn Plc. Datele economice arată o imagine descurajatoare: inflaţie de peste 17%, dobânzi reale negative de două cifre, deficit bugetar şi de cont curent şi în cel mai bun caz stagnare a PIB. În faţa neîncrederii investitorilor, guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a lăudat cheltuielile guvernului. El vorbeşte şi de o conspiraţie europeană pentru ca partidul de guvernământ să piardă alegerile. Un plus al economiei poloneze în acest context este că datoria de stat este mică, de circa 50% din PIB.