0.6 C
București
duminică, ianuarie 29, 2023

Banking & Servicii financiare – Sunt bursele un barometru sau o cauză a unei crize financiare? În scandalul Wirecard, investitorii au ignorat avertismente documentate, dar în cazul Credit Suisse reacţionează violent la zvonuri – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Credit Suisse, una dintre cele mai mari bănci europene, a privit pentru o zi abisul bursier, îm pinsă acolo de zvonuri şi luând cu ea pe tărâmul apocalipsei imaginaţia pieţelor.

Pentru expli caţia mai lungă ar trebui luat în considerare că după ce Rezerva Federală americană şi cele lalte bănci centrale mari ale lumii au început să injecteze bani ieftini pe pieţe pentru a sti mula creditul şi creşterea economică în urma multiplelor crize din 2007 încoace...

Pe acest fond, acţiunile Credit Suisse au picat cu 11% la deschiderea şedinţei de tran zacţionare de luni, după apariţia şi rostogo lirea unor zvonuri şi comentarii cum că banca nu mai are resurse şi va da faliment...

În scandalul companiei financiare germane Wirecard nici investitorii de pe bursă şi nici autorităţile n-au reacţionat la o serie lungă şi bine documentată de analize publicată de Financial Times care arăta că este ceva dubios cu finanţele acesteia.

Credit Suisse, una dintre cele mai mari bănci europene, a privit pentru o zi abisul bursier, îm­pinsă acolo de zvonuri şi luând cu ea pe tărâmul apocalipsei imaginaţia pieţelor. S-a vorbit de începutul unei noi crize financiare. Aşa va fi? Ce se întâmplă de fapt?

Explicaţia scurtă este că drama iese în evidenţă şi se vinde bine, inclusiv pe bursele de acţiuni şi în universul conex. Pentru expli­caţia mai lungă ar trebui luat în considerare că după ce Rezerva Federală americană şi cele­lalte bănci centrale mari ale lumii au început să injecteze bani ieftini pe pieţe pentru a sti­mula creditul şi creşterea economică în urma multiplelor crize din 2007 încoace, bursele de acţiuni reacţionează exagerat la stimuli. Sunt analişti care au comparat acei bani ieftini cu steroizii. Când nu mai are steroizi, organismul intră în sevraj. De ase­menea, din 2008 se tot vorbeşte de o decu­plare a burselor de acţiuni de realitate.

Pe acest fond, acţiunile Credit Suisse au picat cu 11% la deschiderea şedinţei de tran­zacţionare de luni, după apariţia şi rostogo­lirea unor zvonuri şi comentarii cum că banca nu mai are resurse şi va da faliment. Credit Suisse nu este o bancă obişnuită, ci una de investiţii, aşa cum a fost Lehman Brothers, al cărei faliment, cauzat de colapsul pieţei credi­telor subprime din SUA, a paralizat piaţa globală a creditului şi a dus la izbucnirea unei crize financiare globale în 2008. Acţiunile companiei elveţiene sunt cu 91% sub vârful atins în 2007 şi cu aproape 60% sub nivelul de la începutul anului. Banca are probleme reale.

Dar probleme a avut şi încă mai are şi Deutsche Bank, banca fanion a Germaniei. Şi în cazul ei se spunea în 2019-2020 că se va prăbuşi şi că fali­mentul este iminent. Com­pania, şi ea o bancă de investiţii, anunţa desfiinţa­rea a nu mai puţin de 18.000 de locuri de muncă, echivalentul unei cincimi din personal, şi un plan de re­structurare dureros care includea desfiinţarea unei întregi divizii, cea de global equities trading business.

Colapsul ar fi fost rezultatul unui deceniu de controverse şi scandaluri, de încercări şi mai ales eşecuri şi cauza unei posibile noi crize financiare. Deutsche Bank nu s-a pră­buşit, dar nici nu mai are gloria pe care a avut-o cândva. În 2020 a reuşit să facă profit, după mulţi, mulţi ani de pierderi. Banca a revenit din nou în atenţia publicului, de data aceasta în drama Credit Suisse, cu care are sau a avut multe în comun, inclusiv pe ac­tualul director financiar al companiei elveţiene, Dixit Joshi.

Ca şi în cazul Deutsche Bank în 2016-2017, riscul de faliment al Credit Suisse, măsurat prin indicatori de pe pieţe, a crescut. Banca are probleme, inclusiv din cauza expunerii la Archegos Capital Management, al cărui faliment din 2021 i-a adus o pagubă de 5,5 miliarde de dolari, şi trebuie să treacă printr-un proces de restructurare dureros şi costisitor. Instituţia speră să obţină bani prin vânzări de active, dar inves­titorii se întreabă dacă va fi su­ficient. Plonjonul de pe bursa de acţiuni nu face decât să erodeze capitalul şi să îngre­uneze procesul de restruc­tu­rare, după cum notează portfolio.hu. La sfârşitul acestei luni, Credit Suisse ar trebui să prezinte o analiză a strategiei de restruc­turare, iar atacurile de pe bursă vin în acest context.

Noul CEO Ulrich Koerner, su­pranu­mit şi „Uli the Knife“ pentru că s-a spe­cializat în tăierea pierderilor, a trimis vineri un mesaj angajaţilor săi în care-i asigura că banca are o bază de capital şi lichiditate so­lide. Potrivit The Wall Street Journal, într-un al doilea me­saj se spune că rezervele de capi­tal sunt de aproape 100 de miliarde de dolari, iar activele lichide de calitate superioa­ră se situau în iunie la 238 miliarde de dolari.

Cu toate acestea, cele mai recente analize, printre care şi una a Deutsche Welle, arată că banca elveţiană va avea nevoie de capital suplimentar de 4 miliarde de franci elveţieni pentru a-şi finanţa planul de restructurare. De unde va face rost de bani? Poate de la inves­titori? se întreabă Financial Times. Aceştia se pare că n-o mai iubesc.

Între timp, acţiunile Credit Suisse şi-au mai revenit pe burse, iar în Australia, un jur­nalist de la ABC a postat sâmbătă un tweet mult rostogolit pe reţelele de socializare şi în me­dia care anunţa că banca este în pragul fali­mentului. Ulterior tweetul a fost şters. Însă nu trebuie igno­rat faptul că Credit Suisse este în top 30 al celor mai importante bănci pentru sis­te­mul bancar şi că au fost cazuri când pro­ble­me evidente la alte instituţii financiare au fost ignorate complet de autorităţi şi investitori.

Un astfel de caz este Wirecard, ale cărei acţiuni pe bursă au evoluat frumos cu toate că nu zvonuri, ci o serie bine documentată de analize publicată de Financial Times arăta că este ceva în neregulă cu finanţele companiei. Wirecard a primit inclusiv protecţia autorităţilor de supraveghere financiară din Germania în faţa a ceea pe atunci erau etichetate ca atacuri de discreditare din partea FT. În cele din urmă, s-a dovedit că publicaţia a avut tot timpul dreptate, iar Wirecard s-a prăbuşit într-un scandal de fraudă, trăgând după ea BaFin.

 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!