4.3 C
București
marți, noiembrie 29, 2022

Banking & Servicii financiare – Unii analişti dau ca sigură căderea Germaniei şi zonei euro în recesiune, dar cât de rău va fi? Europenii încă se îmbulzesc să-şi petreacă vacanţa în străinătate. Companiile nu fac disponibilizări. Consumul nu se prăbuşeşte – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Unii analişti dau ca sigură căderea Germaniei şi zonei euro în recesiune, dar cât de rău va fi? Europenii încă se îmbulzesc să-şi petreacă vacanţa în străinătate.

FMI estimează că în zona euro consumatorii au economii constituite în timpul pandemiei de 1.000 miliarde euro, sumă echivalentă cu 8% din PIB-ul regiunii.

Unii dintre aceştia prevăd recesiune şi pentru zona euro.

FMI estimează că în zona euro consumatorii au economii constituite în timpul pandemiei de 1.000 miliarde euro, sumă echivalentă cu 8% din PIB-ul regiunii. În SUA, aceste economii sunt duble.

Încrederea consumatorilor germani în economia ţării lor va atinge un minim record în august, arată un indicator anticipativ. Perturbările de pe lanţurile de aprovizionare, apărute în timpul pandemiei, produc de mult timp îngrijorări. La ele se adaugă scumpirea alimentelor şi energiei şi acum teama că vine o iarnă cu restricţii la utilizarea de electricitate şi gaze. Canicula poate mări frustrarea, iar analiştii le spun germanilor că pe zi ce trece economia lor alunecă tot mai rapid spre recesiune.

Consumatorii germani sunt unul din stâlpii de rezistenţă ai celei mai mari economii europene. Industria grea, un alt stâlp, are în faţă perspectiva raţionalizării consumului de energie, ceea ce înseamnă producţie mai mică şi activitate economică restrânsă. Când Germania strănută, Europa face gripă, spune un proverb al economiştilor. Unii dintre aceştia prevăd recesiune şi pentru zona euro.

Strategii de la banca elveţiană de investiţii Crédit Suisse au calcuat că economia zonei euro va intra într-o perioadă de scădere uşoară în al treilea trimestru al acestui an şi primul trimestru al anului viitor. Contracţii mai puternice ale PIB-ului vor fi observate la Germania şi Italia.

Industria germană, mai ales cea chimică, este dependentă puternic de gaze naturale, o mare parte din acestea fiind importate din Rusia. Iar Rusia reduce livrările. Italia se confruntă şi ea cu o criză energetică, la fel ca multe alte state europene, dar a intrat şi într-o criză gu­verna­mentală. Economiei italiene i-a trebuit un de­ceniu să-şi revină din criza datoriilor.

La sfârşitul lunii tre­cute, economiştii de la Morgan Stanley vedeau economia zonei euro în re­cesiune în ultimul tri­mes­tru al anului curent. Moody’s evită predicţiile pe­simiste, dar avertizează asupra unei creşteri slabe a PIB în 2023, de doar 0,9%. Analiştii de la Citi văd clar o re­cesiune în Europa.

Toate instituţiile de prognoză şi-au redus es­timările de creştere economică, în timp ce in­flaţia rămâne cu încăpăţânare la cote record sau chiar accelerează. Şi toate menţionează ca motiv principal al suprimării creşterii econo­mi­ce criza energetică, în centrul căreia este Rusia.

Economiştii de la Moody’s au explicat că oricare dintre proiecţiile de mai sus este com­promisă dacă ruşii opresc complet exporturile de gaze către Europa. Însă, atrag atenţia unii analişti, recesiunea care pare că se apropie rapid nu este una de temut, cu scăderi ale PIB ample, în genul celor provocate de restricţiile şi penuriile din pandemie sau a celei izbucnite în 2007 din cauza colapsului sistemului bancar global şi îngheţării creditării.

Ultima perioadă de recesiune, cu căderi bruşte ale PIB urmate de reveniri puternice, n-a fost atât de distructivă cum a fost cea care a urmat furtunii financiare globale. Mulţi nici n-au simţit-o în buzunar. Unele sec­toare economice, cum este tu­ris­mul, s-au prăbuşit, dar altele au produs la capacitate maximă. Salariaţii nu au fost lăsaţi fără venituri, pensiile nu au fost tăiate.

Departe sunt vremurile când scăderea economică era acompaniată de măsuri dure de austeritate şi dis­ponibilizări masive. În prezent, Europa şi state din alte regiuni trec printr-o criză a costului vieţii produsă de inflaţia scăpată de sub control. Alimentele, carburanţii, energia electrică şi utilităţile se scumpesc, deja de un an în Europa de Est.

Posibila recesiune reflectă, în parte, e­forturile băncilor centrale de a stăvili scum­pirile prin descurajarea consumului excesiv pe datorie – ele cresc dobânzile, scumpind creditul. Însă o ciudăţenie a acestei crize este că oamenii nu sunt descurajaţi şi pesimişti. Cozile şi haosul de pe aeroporturile din SUA şi Europa sunt o mărturie.

Consumul nu se prăbuşeşte. Turismul a explodat. De aceea, există speranţă că recesiunea n-o să aducă durere. În Grecia, Spania şi alte ţări turistice, numărul de vizitatori este aproape de cote record, ceea ce înseamnă că turismul va amortiza impactul inflaţiei şi al blocajelor din alte părţi ale economiilor.

Consumatorii, la ei acasă, poate că se reorientează către produse mai ieftine şi renunţă la cărţi şi teatru, dar nu refuză să mai cheltuiască. Pe de altă parte, cheltuielile de consum puternice pot să reflecte şi preţurile mai mari. Dar oamenii, cel puţin unii, au bani.

Fondul Monetar Internaţional estimează că în zona euro consumatorii au economii constituite în timpul pandemiei de 1.000 de miliarde de euro, sumă echivalentă cu 8% din PIB-ul regiunii, scrie Deutsche Welle. În SUA, aceste economii sunt duble.

Aceasta este însă o imagine de ansamblu. Nu toată lumea a reuşit să pună bani deoparte. Este cazul gospodăriilor cu venituri mici. Acestea sunt acum cele mai expuse la inflaţie şi la scumpirea utilităţilor. De aceea, economiile suplimentare nu sunt suficiente pentru a împiedica recesiunea să vină. Dar o vor frâna.

Speranţă vine şi de pe piaţa muncii. Companiile fac angajări, prea puţine disponibilizează personal. În Germania, angajatorii caută oameni în străinătate pentru că se confruntă cu penurie de forţă de muncă. Penuria este prezentă şi în Europa de Est. Analiştii de la ING spun că doar o recesiune cruntă ar putea crea surplus de forţă de lucru disponibilă în zona euro.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!