4 C
București
sâmbătă, decembrie 4, 2021

Banking & Servicii financiare – ZF 23 de ani. România, noi coordonate. Care este modelul de creştere pentru România? Ivan Vrhel, Director General Citibank România – Sinteza

2 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

... Avem câteva sectoare (IT&C, sectorul industrial etc) şi companii-campioni din aceste sectoare care au reuşit să genereze o valoare adăugată semnificativă şi să devină emblematice pentru „noua economie” a României... Investiţiile susţinute în aceste zone de dezvoltare strategice, precum şi anumite reforme sistemice pot crea premisele retenţiei forţei de muncă educate, putând accelera consolidarea României ca un pol de valoare adăugată în regiune... De asemenea, România va avea nevoie de un efort susţinut şi de un consens politic pentru transpunerea în practică a reformelor agreate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„Cred că un model sustenabil de creştere pentru România implică tranziţia de la o economie recunoscută prin costurile mici ale forţei de muncă la o economie cu valoare adăugată. Acest lucru se poate realiza doar printr-o abordare strategică, consecventă, cu priorităţi pe termen lung stabilite în zonele de educaţie, sănătate, infrastructură, digitalizare. Investiţiile susţinute în aceste zone de dezvoltare strategice, precum şi anumite reforme sistemice pot crea premisele retenţiei forţei de muncă educate, putând accelera consolidarea României ca un pol de valoare adăugată în regiune, cu efecte benefice asupra atragerii de fluxuri de investiţii şi a întregului mediu economic.

Avem câteva sectoare (IT&C, sectorul industrial etc) şi companii-campioni din aceste sectoare care au reuşit să genereze o valoare adăugată semnificativă şi să devină emblematice pentru „noua economie” a României, însă tema principală va fi extinderea acestui model la nivelul întregii economii, inclusiv către sectoarele cu un potenţial subvalorificat precum agricultura.

De asemenea, România va avea nevoie de un efort susţinut şi de un consens politic pentru transpunerea în practică a reformelor agreate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât să poată beneficia de fondurile aferente, să treacă spre o economie mai productivă, cu mai multă valoare adăugată şi pentru a putea beneficia pe deplin de oportunităţile curentului ESG şi ale dezvoltării durabile.

Un unghi din care pot fi privite lucrurile este acela că pandemia a creat perturbări şi chiar blocaje în lanţurile globale de aprovizionare, aproape toate sectoarele manufacturiere fiind afectate, în special tech şi auto, dar şi cel alimentar. Acest context poate crea oportunităţi pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, pe măsură ce la nivelul Uniunii Europene va exista o atenţie tot mai mare la crearea şi promovarea unor lanţuri scurte şi alternative de aprovizionare. Lanţurile mai scurte pot reprezenta o oportunitate pentru afacerile locale de a-şi spori valoarea adăugată şi rentabilitatea, generând locuri de muncă şi dezvoltare locală.

De asemenea, cred că ţările din regiune au o oportunitate importantă în accesarea mecanismului de redresare şi rezilienţă şi în direcţionarea acestor fonduri către stimularea economiilor şi către zone de dezvoltare sustenabilă, cu precădere tranziţia digitală, tranziţia verde şi rezilienţa.“

 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Urmareste-ți competitia in social media!