Robotul Minerva ca: 
*În Europa, inclusiv la noi, există o preocupare de a nu afecta evoluția economică printr-o postură foarte agresivă de creștere a ratelor dobânzilor
Elementul central în evoluția dobânzilor îl reprezintă acțiunea băncilor centrale, a spus Claudiu CERCEL, Director General adjunct BRD Groupe Société Générale, la Banking Forum, organizat de Financial Intelligence, în 21 octombrie.
El apreciază că, în momentul de față, nici măcar băncile centrale nu pot spune unde se va opri acest ciclu de dobânzi: “Nu mai suntem, cel puțin în privința băncilor centrale mari, în acest sistem pe care îl numeau forward guidance, dar totuși piețele fac anumite anticipații. Piețele financiare “citesc” anumite tipuri de produse, mai ales contractele la termen, care dau semnale cu privire la unde ar putea să se termine acest ciclu de creștere de dobânzi, cel puțin cu privire la băncile centrale mari, caredomiciliază principalele monede de rezervă ale lumii, vorbim de Federal Reserve pentru dolari și ECB pentru euro.
La dolar, din perspectiva evoluțiilor actuale pe piața financiară, pare că acest ciclu de creștere al dobânzilor se va termina la jumătatea anului viitor, undeva la 5%, iar la euro – usor peste 3%, tot așa, la jumătatea anului viitor.
Economia americană este mai rezilientă, de aici și capacitatea pe care, de altfel, o atestă în mesaje și Federal Reserve, de a suporta într-o mai mare măsură creșterile mai abrupte de dobanzi. Această situație se regăsește mai puțin în Europa, unde avem toate din pacate mai multe șocuri concomitente… Noi suntem în Europa, deci suntem într-o zonă cu potențial mai mare de fragilitate și, deși băncile centrale își propun ca prim obiectiv să tina sub control inflatia , nu pot să nu se uite și la situația economică. Dacă citim diversele minute ale comitelelor de politică monetară, inclusiv în România, vedem această procupare pentru potențiala înrăutățire a situației economice dar si intentia de a nu afecta evolutia Produsului Intern Brut printr-o postură foarte agresivă de creștere a ratelor .
Rata de politică monetară la BNR este acum la 6,25, deci, da, e o dobândă care a crescut foarte mult, dar ea se plasează în continuare într-un teritoriu de dobândă real negativă și cred că va rămâne așa, inflația probabil va mai crește un pic, acum suntem aproape de 16, este posibil să vedem 17, dar asta nu înseamnă că dobânda va mai crește foarte mult față de nivelul actual.
Alte bănci centrale din regiune, și mă refer mai ales la Cehia și la Polonia, la ultimele ședințe de politică monetară, nu au mai crescut dobânzile. Singura bancă care a crescut dobânzile a fost Banca Centrala a Ungariei, dar din motive cu totul diferite, mai degrabă legate de criza valutară a forintului. Deci, dacă ne uităm la băncile centrale din regiune, ele cumva dau un semnal. Opinia mea este că, mai degrabă, va fi o creștere mai mică, de această dată, la următoarea ședință de politică monetară, pe 8 noiembrie. De altfel, vom avea un semnal de la Banca Centrala a Cehiei pe 3 noiembrie și imediat după BNR, va fi Banca Națională a Poloniei pe 9 noiembrie. Nu m-ar mira ca da, de data aceasta, să fie foarte mică (n.n. creșterea dobânzii de politică monetară), având în vedere exact acele semnale de preocupare pentru creșterea economică, care s-au dat în minuta ultimei ședinței”.
Claudiu Cercel a mai spus ca, deocamdată cel puțin, nu ne aflăm într-o postură de a remarca semnale puternice de criză: „Desigur, sunt așteptări, ghidate mai degrabă de contextul geopolitic și de evoluția inflației. Dar, strict în momentul de față, dacă ne uităm la performanța clienților, atât persoane fizice, cât și persoanele juridice, nu vedem înrăutățirea performanței creditelor. Dimpotriva, aș putea spune că ne plasăm încă pe un trend de diminuare a ratelor de neperformanță și chiar vedem recuperări dintr-o parte a creditelor neperformante din anii anterior, mai ales pentru persoanele juridice. Acesta este un element destul de interesant. Prin urmare, încă suntem în această inerție de translație în performanța unor companii a elementelor de îngrijorare pe care mai degrabă le anticipăm, decât le vedem efectiv manifestându-se. Aceasta nu înseamnă că, pe anumite segmente, nu vedem anumite încetiniri. De exemplu sunt anumite încetiniri ale solicitărilor de credite pe zona de credite ipotecare, dar probabil că este și un element legat de creșterea dobânzilor, de o anumită așteptare vizavi de o potențială scădere a prețurilor în anumite regiuni, deci un element de prudență care este normal în actualul context.”
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
