0.4 C
București
duminică, ianuarie 29, 2023

Energie – ANALIZĂ PELIPARTENERS: 2022, România și oportunitatea investițiilor în energia verde – Sinteza

4 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Împreună cu REPowerEU și ca parte a planului de acțiuni, Comisia Europeană a comunicat o recomandare privind accelerarea procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru proiectele în domeniul energiei din resurse regenerabile (Recomandarea), precum și o propunere de directivă pentru modificarea Directivei 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din resurse regenerabile (Directiva E-RES)...

În timp ce tendința la nivelul Uniunii Europene este de a revizui în sus ținta privind ponderea E-RES în consumul final brut de energie al Uniunii în 2030 (de la 32% la 45%), România a inițiat abia la finalul acestui an...

Analiză realizată de Madalina Fildan, Senior Associate PeliPartners

Industria de energie din surse regenerabile (E-RES), un element central al politicilor europene în ultimii ani, se lovește la nivel local de piedici cauzate de blocajele administrative și transpunerea cu întârziere a reglementărilor europene în legislația națională, arată o analiză realizată de casa de avocatură PeliPartners. Cu toate acestea, în 2022, dezvoltatorii și investitorii nu s-au arătat descurajați, ci s-au lăsat ghidați mai degrabă de încredere – că forța de tracțiune a principiilor directoare ale Uniunii Europene este îndeajuns de puternică încât să înlăture rezistența de moment arătată în România.

Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina în februarie 2022, domeniul energiei a fost puternic zguduit, iar subiectul energiei din surse regenerabile a intrat într-o zonă de incertitudine. Cu toate acestea, Uniunea Europeană a decis că angajamentele în ceea ce privește decarbonizarea și tranziția către o energie curată trebuie menținute. REPowerEU este planul prin care țările membre UE și-au asumat, în mai 2022, realizarea acestor angajamente.

În acest context, România trebuie să urmeze pași bine stabiliți pentru atingerea obiectivelor din REPowerEU și să profite, astfel, de oportunitățile de investiții care s-au deschis în domeniul energiei verzi.

Pentru industria E-RES, anul 2022 a debutat într-o atmosferă de optimism, generată în principal de aprobarea de către Comisia Europeană, în septembrie 2021, a Planului Național de Redresare și Reziliență. Obiectivele stabilite de România în PNNR în privința tranziției către energie curată demonstrau angajamentul statului pentru susținerea acestei industrii și reprezentau un motiv de încredere într-o evoluție pozitivă a acesteia, susținută de asemenea de resursele financiare mobilizate la nivelul Uniunii Europene.

Optimismul manifestat de actorii din industrie a fost totuși cenzurat de circumstanțe specifice României, precum capacitățile insuficiente de racordare la rețeaua de transport sau la cele de distribuție cauzate de lipsa istorică de investiții în aceste rețele. Au contribuit și procedurile de autorizare complicate, lipsa unor practici de autorizare uniforme la nivelul autorităților competente dar și incertitudinile cu privire la regimul juridic al terenurilor sau cele care derivă din regimul de folosință al terenurilor.

Perturbările provocate sistemului energetic mondial de agresiunea izbucnirea războiului în Ucraina au destabilizat o dată în plus piața energiei verzi. Astfel, au apărut incertitudini suplimentare cu privire la măsura în care directivele stabilite la nivelul Uniunii Europene prin Pactul Verde European (European Green Deal) și obiectivele de decarbonizare și tranziție la o energie curată din pachetul “Pregătiți pentru 55” pot fi susținute în noul context.

În privința angajamentului Uniunii Europene pentru realizarea acestor obiective, incertitudinile au încetat în mai, cu ocazia comunicării de către Comisia Europeană a planului REPowerEU.

Obiectivul central al REPowerEU este eliminarea treptată, în cadrul Uniunii, a dependenței de combustibilii fosili din Rusia, obiectiv care poate fi atins, în viziunea Comisiei Europene, prin patru tipuri de acțiuni:

  • economia de energie;
  • diversificarea aprovizionării;
  • accelerarea tranziției către o energie curată;
  • investiții inteligente.

Împreună cu REPowerEU și ca parte a planului de acțiuni, Comisia Europeană a comunicat o recomandare privind accelerarea procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru proiectele în domeniul energiei din resurse regenerabile (Recomandarea), precum și o propunere de directivă pentru modificarea Directivei 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din resurse regenerabile (Directiva E-RES), a Directivei 2010/31 privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27 privind eficiența energetică (Propunerea de Directivă).

Conform Recomandării, România ar trebui să:

  • se asigure că instalațiile de producere E-RES sunt considerate ca fiind de interes public major și în interesul siguranței publice și beneficiază de cele mai favorabile și rapide proceduri de planificare și autorizare. Recomandarea sugerează că procesul de autorizare pentru instalarea echipamentelor de energie solară în structuri artificiale nu ar trebui să depășească 3 luni;
  • identifice rapid zonele terestre și maritime adecvate pentru proiectele în domeniul energiei din resurse regenerabile și să definească acele zone pe care le consideră deosebit de adecvate pentru aceste proiecte, cu excluderea zonelor valoroase din punct de vedere ecologic.

Propunerea de Directivă stabilește o țintă revizuită a ponderii E-RES în consumul final brut de energie al Uniunii în 2030 de cel puțin 45%. În varianta anterioară a propunerii, ținta fusese deja majorată de la 32%, obiectivul actual conform prevederilor Directivei 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din resurse regenerabile, la 40%.

În plus, Propunerea de Directivă reia, într-o reglementare mai detaliată, direcțiile principale ale Recomandării în ceea ce privește accelerarea procedurilor de autorizare.

Așadar, România este obligată să:

  • identifice zonele terestre și maritime necesare pentru instalarea centralelor de producere a E-RES;
  • adopte planuri în cadrul acestor zone prin care să desemneze zonele pretabile dezvoltării proiectelor E-RES în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare. Dezvoltarea de proiecte E-RES în astfel de zone pretabile ar urma să aibă, conform Propunerii de Directivă, consecințe în ceea ce privește durata procesului de autorizare, inclusiv racordarea la rețea, fiind stabilit că acesta nu poate depăși 1 an. Pentru proiecte E-RES dezvoltate în alte zone, procesul de autorizare nu poate depăși 2 ani. se asigure că, printre altele, până la 31 decembrie 2026, toate clădirile publice și comerciale noi cu o suprafață utilă mai mare de 250 mp dispun de instalații de energie solară adecvată.

În România, unele dintre aceste direcții exprimate la nivelul Uniunii Europene sub formă de recomandări sau de propuneri de legiferare au avut ecou și s-au manifestat în modificări legislative, precum modificarea din iulie 2022 a Legii Fondului Funciar. Scopul declarat al acesteia a fost de a facilita procesul de autorizare a proiectelor E-RES situate în extravilan, respectiv de a permite amplasarea proiectelor E-RES pe terenuri situate în extravilan, fără ca dezvoltatorii să fie nevoiți să parcurgă în prealabil procedurile complexe de inițiere și elaborare a unor planuri urbanistice zonale pentru introducerea în intravilan a terenurilor respective.

În ciuda intenției anunțate, reglementarea specifică și introducerea limitei de suprafață de 50 de hectare au dus la un adevărat blocaj în procedurile de autorizare a proiectelor de producere a energiei din resurse regenerabile, în special a energiei din surse solare.

În lipsa unei schimbări de practică a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a debloca procedura de autorizare a acestor proiecte, ar fi probabil utilă o nouă intervenție legislativă în sensul Recomandării și a Propunerii de Directivă, în vederea determinării zonelor pretabile pentru dezvoltarea de proiecte E-RES și a calificării acestora ca fiind de interes public major și în interesul siguranței publice.

În timp ce tendința la nivelul Uniunii Europene este de a revizui în sus ținta privind ponderea E-RES în consumul final brut de energie al Uniunii în 2030 (de la 32% la 45%), România a inițiat abia la finalul acestui an, sub amenințarea declanșării procedurilor de infringment, formalitățile de transpunere a Directivei E-RES privind promovarea utilizării energiei din resurse regenerabile, pentru reflectarea în legislația internă a țintei inițiale de 32%.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.163/2022, care transpune Directiva E-RES a suscitat, chiar înainte de publicarea sa în Monitorul Oficial și intrarea în vigoare, critici privind în special prevederile care dau posibilitatea statului de a taxa, în anumite condiții, energia electrica produsă de prosumatori.

În ceea ce privește durata procesului de autorizare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 stabilește cu titlu general că acesta nu poate depăși 1 an pentru instalații cu o putere de sub 150kW și 2 ani pentru restul instalațiilor, ambele termene putând fi prelungite cu 1 an în circumstanțe excepționale.

Aceste reglementări corespund la nivel de principiu obiectivului asumat de România prin PNRR cu privire la îmbunătățirea cadrului legislativ de autorizare. Totuși, efortul legislativ ar trebui suplimentat pentru a asigura că diversele norme existente cu privire la procedura de autorizare (de exemplu, cele din legislația de mediu) permit într-adevăr respectare termenelor maxime de autorizare impuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022.

Alături de un cadru legislativ de autorizare adecvat și îmbunătățit, România a asumat prin PNRR obiectivul de a implementa o schemă suport destinată producerii de energie din surse regenerabile, sub forma unui mecanism de stabilizare a prețului (contract for difference, CfD). Referiri generice la scheme de ajutor, inclusiv sub forma unor scheme de sprijinire directă a prețurilor, inclusiv tarife fixe și prime variabile sau fixe sunt incluse și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022.

Conform unor informații recente comunicate de reprezentanții Ministerului Energiei, ministerul cu asistența BERD definitivează detaliile tehnice ale schemei suport CfD și își propune ca la mijlocul anului viitor legislația aferentă să fie finalizată și aprobată. De asemenea, ministerul are în vedere organizarea primei licitații pentru atribuirea CfD spre finalul anului 2023 cu obiectivul ca această primă rundă de licitații să acopere proiecte de producere a energiei eoliene de cu o capacitate instalată de 750MW și de producere a energiei solare cu o capacitate instalată de 750 MW. Intenția este ca până la finalul anului 2026, proiecte E-RES cu o capacitate instalată de 3GW să beneficieze de schema de suport CfD.

Din punctul de vedere al finanțării, Ministerul Energiei explorează împreună cu Banca Europeană de Investiții și autoritățile competente la nivelul Uniunii Europene posibilitatea finanțării schemei suport CfD prin utilizarea sumelor disponibile din Fondul de Modernizare.

Existența unei scheme suport stabile și transparente ar oferi un impuls suplimentar industriei de producere a energiei din resurse regenerabile, în condițiile în care suportul financiar ar fi dublat de întărirea capacității de conectare. Nevoia de reabilitare, întărire, extindere a rețelei de transport este cunoscută și adesea nominalizată de dezvoltatori ca una dintre piedicile în dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din resurse regenerabile.

Conform unui comunicat al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) de la începutul lunii noiembrie, planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2022 – 2031 a fost aprobat și este în valoare de aproximativ 7,1 miliarde lei. Din această sumă, 26% este alocată lucrărilor de investiții care au ca scop integrarea producției din resurse regenerabile și din alte centrale noi, finalizarea unei părți din acestea fiind programată pentru perioade 2023 – 2025.

Finalul de an 2022 găsește așadar industria E-RES și pe actorii săi principali animați de un spirit constructiv și concentrați asupra următoarelor etape de parcurs. În același timp, investitorii și dezvoltatorii se bazează pe forța de convingere a principiilor directoare ale UE în rezolvarea blocajelor care există în prezent în România și consideră țara noastră un loc propice și ofertant pentru dezvoltarea proiectelor de energie din surse regenerabile.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!