18.3 C
București
vineri, mai 20, 2022

Energie – Draft la modificările Legii Offshore: Dependenţa României de importurile de gaze naturale poate ajunge la 53% în anul 2030, în condiţiile nedezvoltării rezervelor din Marea Neagră (vezi modificările fiscale pe care vor să le propună autorităţile) – Sinteza

5 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

“Guvernul, în situaţia de criză energetică şi/sau distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate, în România, a cantităţilor de gaze naturale extrase din perimetrele respective” Draft la modificările Legii Offshore: Eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri, creșterea de la 30 la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, eliminarea limitării deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Potrivit documentului, pentru a obţine un sistem fiscal competitiv şi a permite investitorilor un nivel normal al rentabilităţii este necesară eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (între 45,71 lei/MWh şi 85 de lei/MWh)...

Noile grile de impozitare, propuse sunt: – 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh; – 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh; – 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh; – 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh; – 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh; – 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh; – 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh; – 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh...

  • “Guvernul, în situaţia de criză energetică şi/sau distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate, în România, a cantităţilor de gaze naturale extrase din perimetrele respective”

  • Draft la modificările Legii Offshore: Eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri, creșterea de la 30 la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, eliminarea limitării deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Dependenţa României de importurile de gaze naturale se poate majora semnificativ, ajungând la 53% în anul 2030, în condiţiile nedezvoltării rezervelor din Marea Neagră şi pe fondul declinului natural al producţiei onshore şi a creşterii consumului, ceea ce va genera un impact major asupra securităţii energetice. Menţinerea unui grad redus de dependenţă de importuri este condiţionată de dezvoltarea rezervelor din Marea Neagră, potrivit unui draft privind  modificările la Legea Offshore.

VEZI DRAFTUL LEGII

Guvernul, prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, în situaţie de criză energetică şi/sau distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate, în România, a cantităţilor de gaze naturale extrase din perimetrele respective, potrivit modificărilor la Legea Offshore.

Conform documentului, obținerea încrederii investitorilor în general și asigurarea condițiilor minime necesare realizării investiţiilor specific în perimetrele offshore din Marea Neagră se realizează prin stabilitate fiscală și a redevenţelor, dezvoltarea unui cadru legislativ competitiv și stabil necesar valorificării pe termen lung a resurselor naturale.

Autorităţile susţin că o continuare a investiţiilor în perimetrele româneşti offshore din Marea Neagră necesită un cadrul de reglementare și fiscal adecvat, care să permită creşterea şanselor ca investitorii să ia deciziile de investiţii, în contextul ricurilor crescute și a provocărilor tehnice.

În prezent, ţinând cont de parametrii de taxare în vigoare, estimările indică o rentabilitate redusă a acestor proiecte de investiţii, arată autorităţile.

În vederea susţinerii proiectelor de dezvoltare a resurselor de gaze din Marea Neagră şi pentru a impulsiona producătorii din România să investească în prelungirea duratei de viaţă a zăcămintelor existente este propus un set de amendamente la cadrul legislativ specific proiectelor offhore care are ca obiective stabilitatea fiscală şi a principiior de piaţă liberă și un sistem fiscal competitiv.

Stabilitatea principiului de piaţă liberă este esenţială pentru investitori, având ân vedere nivelul ridicat al investiţiilor în acest segment, conform autorităţilor.

Potrivit documentului, pentru a obţine un sistem fiscal competitiv şi a permite investitorilor un nivel normal al rentabilităţii este necesară eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (între 45,71 lei/MWh şi 85 de lei/MWh), cu menţinerea grilei de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obţinute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 de lei/MWh.

Autorităţile susţin că impozitul pe veniturile suplimentare şi impozitul pe profit sunt două impozite diferite și de aceea este necesară o bază impozitabilă corespunzătoare, determinată în mod adecvat. Cele două impozite au reguli diferite de determinare, așadar, potrivit practicii internaţionale relevante, nu se justifică limitarea unui drept de deducere stabilit prin regului aplicabile impozitului pe profit prin deducerea aplicabilă pentru impozitul pe veniturile suplimentare.

”Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale pentru care se aplică impozitul asupra veniturilor suplimentare practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime, (…) ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2023 cu indicele anual al prețurilor de consum”, se precizează în proiectul noii legi.

Noile grile de impozitare, propuse sunt:

– 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;

– 30% din veniturile suplimentare  obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;

– 35% din veniturile suplimentare  obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;

– 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;

– 50% din veniturile suplimentare  obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;

– 55% din veniturile suplimentare  obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;

– 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;

– 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

De asemenea se propune creșterea de la 30 la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, pentru a încuraja investițiile în acest sector.

În plus, se propune eliminarea limitării deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform .

În prezent această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investiţiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită , fiind astfel discriminaţi comparativ cu restul agenţilor economici, conform documentului.

Totodată se reglementează regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3000m.

Se propune şi eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Conform studiului Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei româneşti, realizat de compania de consultană Deloitte în luna mai 2018, dezvoltarea proiectelor upstream offhsore de gaze naturale poate aduce pe perioada derulării lor (orizont 23 de ani), venituri totale la bugetul de stat de 26 miliarde de dolari, media anuală fiind de 1,13 miliarde de dolari, generează suplimentar 71,3 miliarde de dolari la PIB-ul României și creează şi sau menține în medie peste 30.000 de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă.

Estimările rezultate arată că fiercare miliard de dolari investit în activităţi offshore de ţiţei şi gaze naturale în România generează suplimentar 3 miliarde de dolari în PIB-ul României în următorii 23 de ani. Mai  mult, contribuie direct și indirect cu venituri de 1,9 miliarde de dolari la bugetul de stat și creează și/sau menţine în  medie 2198 locuri de muncă anual, în România pe întreaga perioada, 2018-2040.

Efectul dezvoltării cu succes a proiectelor upstream offshore s-ar propaga, de asemenea, în sectoarele conexe, de exemplu tranportul și distribuţia de gaze naturale, sau în alte industrii , de ex industria chimică, petrochimică și producţia energiei electrice pe bază de gaze naturale,  unde investiții de aproape 9 miliarde de dolari ar fi posible în urma surplusului de gaze și competitivităţii economice astfel create.

La rândul lor, aceste investiţii ar conduce la înfiinţarea şi menţionerea a circa 42.000 de locuri de muncă până în 2040, cu un  impact cumulat estimat la 18,3 miliarde de dolari asupra veniturilor la bugetul de stat, precum și al unui surplus cumulat de aproape 99 miliarde de dolari în producția națională de bunuri și servicii între 2020 și 2040.

Trebuie remarcat că aceste beneficia ar putea fi obținute fără nici o nouă cheltuială publică duirectă. Dimpotrivă. O creștere a producției ar suplimenta veniturile la bugetul public naţional  fără a genera cheltuilei  suplimentare pentru statul român, arată autorităţile.

Potrivit documentului, modificările şi completările introduse în proiect sunt de natură să stimuleze pozitiv firmele implicate direct, contractorii şi alte companii din lanţul de aprovizionare pentru industria offshore, precum şi sectoarele conexe, inclusiv cele care pot asigura o prelucrare superioară a gazelor naturale, cum ar fi industria petrochimică, îngrășăminte agricole, generarea de energie electrică, transporturi pe bază de gaz natural lichefiat sau comprimat, dezvoltarea reţelelor de distribuţie gaze naturale, producţia de hidrogen şi alţi noi combustibili cu emisii reduse de carbon.

Impactul la nivel macroeconomic al proiectelor de exploatare a descoperirilor de gaze naturale, precum şi continuarea operaţiunilor de exploarare şi evaluarea unor noi resurse de hidrocarburi în perimetrele offshore din Marea Neagră include:

  • Creșterea investiţiilor de capital vor acționa ca un catalizator pentru creșterea economică a României
  • Creșterea veniturilor bugetare
  • Crerarea sau menţinerea de locuri de muncă
  • Creșterea contribuţiei la PIB
  • Creșterea securității în aprovizionarea energetică
  • Dezvoltarea furnizorilor locali și a comunităților locale
  • Accesul la tehnologii de ultima oră
  • Îmbunătățirea balanței de plăti externe a României
  • Creșterea șanselor ca România să se poziţioneze că important pol energetic regional

Aceste proiecte vor avea un impact pozitiv şi asupra mediului, gazele naturale având emisii considerabil mai mici de poluanţi atmosferici și, cel mai important, reprezintă cel mai curat dintre combustibilii fosili, emisiile de carbon pe unitatea de energie fiind cu 40% mai mici decât cele ale cărbunelui.

Avand in vedere ca e un proiect, documentul poate suferi modificari. De altfel, la Guvern au loc in aceste momente discutii pentru legea offshore.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!