19.7 C
București
sâmbătă, mai 21, 2022

Energie – DUMITRU CHISĂLIŢĂ, ASOCIAŢIA ENERGIA INTELIGENTĂ: “Faptul că nu avem contract direct cu ruşii nu înseamnă că nu ni s-ar putea impune plata gazului în ruble” – 28.04.2022 – Sinteza

4 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

România nu este afectată, în acest moment, de decizia ruşilor de a întrerupe furnizarea de gaze către Bulgaria şi Polonia, a afirmat, ieri, premierul Nicolae Ciucă, precizând: "Am avut o discuţie, după ce am revenit în ţară în această dimineaţă (n.r. ieri dimineaţă), cu ministrul Energiei.

Acesta a menţionat, citat de Agerpres: "Zilele trecute, în perioada de Paşti, consumul de gaze al României a fost de 13-14 milioane de metri cubi pe zi, foarte redus, iar Romgaz a fost nevoit să închidă anumite sonde şi să-şi reducă producţia, din cauza cererii mici.

Importurile de gaze se ridicau, ieri, la 3,5 milioane de metri cubi (3,2 milioane mc prin Ungaria şi 300.000 mc prin Negru Vodă), nivel egal cu cel de zilele trecute.

România nu este afectată, în acest moment, de decizia ruşilor de a întrerupe furnizarea de gaze către Bulgaria şi Polonia, a afirmat, ieri, premierul Nicolae Ciucă, precizând: “Am avut o discuţie, după ce am revenit în ţară în această dimineaţă (n.r. ieri dimineaţă), cu ministrul Energiei. România nu este afectată în acest moment. Consumul de gaze este mult sub capacitatea de producţie pe care noi o avem”.

Ştiţi foarte bine că suntem una dintre puţinele ţări din Europa care beneficiem de resursă de gaz consistentă, sigur, nu pe deplinătatea nevoilor noastre. Asigurăm pentru perioada de iarnă un import de aproximativ 20% din necesar. Acum, când discutăm, se caută surse alternative de asigurare a gazului, dar, încă o dată, în acest moment România nu este afectată”.

Importurile de gaze ale României se desfăşoară normal, iar ţara noastră îşi poate asigura necesarul de consum din producţia internă, în această perioadă, susţine Ion Sterian, directorul general al Transgaz. Acesta a menţionat, citat de Agerpres: “Zilele trecute, în perioada de Paşti, consumul de gaze al României a fost de 13-14 milioane de metri cubi pe zi, foarte redus, iar Romgaz a fost nevoit să închidă anumite sonde şi să-şi reducă producţia, din cauza cererii mici. Pentru ziua de astăzi (n.r. miercuri), consumul este estimat la 19,5 milioane de metri cubi”.

Importurile de gaze se ridicau, ieri, la 3,5 milioane de metri cubi (3,2 milioane mc prin Ungaria şi 300.000 mc prin Negru Vodă), nivel egal cu cel de zilele trecute.

România îşi poate asigura tot consumul de gaze din producţia internă în această perioadă. Consumul nu este mai mare de 20-21 de milioane de metri cubi pe zi, iar producţia poate ajunge la 23 de milioane de metri cubi. Important este să aducem gaze din import, din alte surse, pentru a umple depozitele, astfel încât la toamnă, la începutul sezonului rece, să avem în depozite 3,2 miliarde de metri cubi de gaz”, a mai spus Sterian.

Potrivit acestuia, în depozitele de gaze din România sunt în acest moment 640 de milioane de metri cubi, cu 230 de milioane de metri cubi mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

“Salvarea noastră este conducta BRUA, care este funcţională şi ne ajută să avem securitate în aprovizionare şi să asigurăm tranzitul de gaze în regiune, inclusiv în reverse-flow (n.r. în ambele sensuri), obţinând şi venituri din taxele de tranzit”, a completat şeful Transgaz.

Chisăliţă: “Sistemul românesc de gaze a fost gândit astfel încât să se bazeze pe gazele de import”

Noi trebuie să ne pregătim pentru iarnă şi să înţelegem că sistemul românesc de gaze a fost gândit astfel încât să se bazeză pe gazele de import, atrage atenţia Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă. Specialistul ne-a declarat: “Este vorba despre un sistem pe trei vectori – gaze din producţie, gaze din depozit şi gaze din import. Dacă unul din aceşti trei vectori nu funcţionează, atunci nu avem cum să satisfacem toţi consumatorii. Problema care există, deşi nu se recunoaşte, este că fără gazele de import noi nu avem cum să umplem depozitele de înmagazinare la maxim”.

Printre altele, Dumitru Chisăliţă ne-a mai spus: “La noi, până în octombrie 2022, producţia va fi superioară consumului, astfel încât nu ar trebui să existe niciun impediment în ceea ce priveşte acoperirea cererii de gaze din România până la acea dată. Din noiembrie, însă, lucrurile pot evolua într-o situaţie, puţin probabilă, în care nu vor mai exista deloc importuri, fie din Federaţia Rusă, fie din alte ţări. Această situaţie poate degenera într-o stare în care unii consumatori (nu cei casnici) să nu mai aibă suficiente gaze să îşi acopere necesarul şi aceştia vor fi obligaţi să-şi diminueze consumul”.

România a importat, marţi, circa 4 milioane de mc de gaze din Ungaria (care, la rândul său, primeşte gaze din Bulgaria), acesta fiind principalul import al zilei.

În ceea ce priveşte preţul gazelor, Dumitru Chisăliţă a arătat că, dacă ieri, la primele ore ale dimineţii, acesta a crescut cu 25%, ulterior a început să scadă, media creşterii din ultimele două zile fiind de 5-7%.

În opinia domniei sale, situaţia este mult mai drastică în Bulgaria decât în Polonia.

“Dacă analizăm îndeaproape, polonezii se pregătesc de şapte ani să nu mai ia gaze de la ruşi. Şi-au construit terminal, au început construcţia conductei către Norvegia prin Danemarca. Pentru Polonia, lucrurile nu sunt drastice, este vorba doar de o devansare a ceea ce urma să se întâmple. Pentru Bulgaria, însă, este într-adevăr o problemă, pentru că această ţară este dependentă de gazul rusesc. Dar şi la ei gazul din import este folosit mai mult pentru încălzire, care nu este necesară acum. Cererea acum este, aşadar, relativ scăzută şi, în acelaşi timp, Bulgaria are unele interconectări cu Turcia şi cu Grecia, care oferă perspectiva unei reconsiderări a surselor de aprovizionare cu gaze. Este critică situaţia în Bulgaria, dar cred că nu este o problemă deosebită pe termen scurt”, a precizat specialistul.

Faptul că nu am avut un contract direct cu Gazprom nu este un avantaj, atrage atenţia Dumitru Chisăliţă, subliniind că, în primul rând, prin lipsa unui astfel de contract, “am pierdut cel puţin 3 miliarde de dolari în aceşti 20 de ani”. De asemenea, faptul că România şi Rusia nu au un contrat direct de furnizare a gazelor nu înseamnă că suntem scutiţi de o situaţie în care să fim obligaţi să plătim şi noi în ruble. Aşa cum Rusia le-a spus celor cărora le dă gaze direct că de a doua zi trebuie să plătească în ruble, la fel poate spune că toate gazele ruseşti care sunt revândute să fie plătite tot în ruble. Aşadar, nu trebuie să ne îmbătăm cu nişte false realizări.

Specialistul a menţionat: “Este de precizat că ruşii nu au sistat gazele către Polonia şi Bulgaria dintr-un moment pe altul, ci au solicitat o modificare de contract în urmă cu o lună, respectiv plata să se realizeze în ruble. Orice contract comercial poate fi modificat la cererea oricăreia dintre părţi şi orice contract poate fi sistat dacă părţile nu ajung la o înţelegere. Este construcţia clasică a oricărui tip de contract comercial”.

În momentul de faţă, România importă 27% din consumul de gaze din Federaţia Rusă, ne-a spus, recent, Dumitru Chisăliţă, adăugând că, la nivel de zi, lucrurile pot sta mult mai rău: “Anul trecut am avut zile în care am importat 40%. Este adevărat că au fost zile de vară, în care ne făceam stocurile pentru iarnă, dar aceste cantităţi sunt plauzibile în anumite scenarii din timpul unor zile geroase de iarnă. Acest necesar zilnic de 40% din consumul de gaze vine din import şi via Ucraina”.

În lipsa gazului rusesc, sursele alternative sunt reprezentate de gazele naturale lichefiate care vin din America sau din zona Golfului, ceea ce înseamnă că va creşte producţia de gaze în aceste zone, apreciază Ovidiu Demetrescu, partener OCD Capital & Resource şi London Brokers. Aşadar, primii beneficiarii direcţi ai războiului din Ucraina vor fi America şi ţările din Golf, susţine expertul în energie, care ne-a explicat, recent, că o a altă variantă de alimentare cu gaz vine dinspre ţările din Marea Nordului, dar că nici aşa nu este suficent gaz pentru nevoile de consum: “Mai este posibil să vină gaz din Orientul Mijlociu, prin Turcia. De asemenea, mai este o conductă care trece prin Belarus şi, înainte să intre în Belarus, se bifurcă şi trece prin Ucraina. Pe lângă aceasta, Ucraina mai este traversată de alte trei conducte şi mai există încă una care ajunge în interconectorul de la Isaccea. Deci cinci conducte trec prin Ucraina, către Europa, una dintre ele ajungând la Isaccea”.

Dan Hurduc, Clubul Fermierilor Români: “Ceea ce se întâmplă în piaţa gazelor afectează producţia de îngrăşăminte”

Specialiştii atrag atenţia şi asupra faptului că, în cascadă cu creşterea preţurilor energei – petrol, gaze -, vor fi afectate şi sectoarele agricol şi alimentar. “De principiu, fabricile de îngrăşăminte chimice, de fertilizatori consumă gaz. În Ucraina sunt circa 6-7 fabrici mari de fertilizatori. Cu această criză de gaze este posibil să fie afectată producţia fabricilor de îngrăşăminte şi, în subsecvent, va fi afectată şi agricultura, iar o mare parte din PIB-ul Ucrainei vine din agricultură. Acest aspect referitor la creşterea preţurilor îngrăşămintelor va fi al doilea val de efecte şi el va avea loc peste tot, nu doar în Ucraina, pentru că toate fabricile de acest gen sunt pe gaz. Eu preconizez că efectele vor fi şi pe sectorul alimentar”, ne-a spus Ovidiu Demetrescu.

Automat, ceea ce se întâmplă în piaţa gazelor afectează producţia de îngrăşăminte, care deja suferea foarte mult din cauza situaţiei actuale din domeniu, apreciază Dan Hurduc, preşedintele Asociaţiei Clubul Fermierilor Români. Domnia sa ne-a declarat: “Probabil că o parte dintre fermieri, ca urmare a acestor scumpiri, vor reduce cantitaţile de îngrăşământ. Reducerea cantităţii de îngrăşământ înseamnă o producţie agricolă mai mică, aceasta fiind deja influenţată de vreme. În următoarea perioadă, eu cred că impactul mai mare în domeniu va veni dinspre condiţiile meteorologice. Influenţa negativă a sectorului energetic asupra agriculturii nu cred ca va mai creşte foarte mult. Pe măsură ce se încălzeşte vremea, consumul de gaze scade. Probabil că decizia ruşilor de a sista livrarea gazelor către Polonia şi Bulgaria este una emoţională, un şantaj. Preţurile gazelor, în condiţiile în care vremea se va încălzi, probabil că nu vor mai creşte, ci vor rămâne unde sunt acum”.

Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, (LAPAR), a precizat, recent, că majorarea preţurilor cerealelor nu va fi influenţată doar de conflictul ruso-ucrainean, ci şi de creşterea costurilor cu inputurile – seminţe, pesticide -, cea mai mare creştere, de 300%-400% fiind consemnată la îngrăşăminte: “E fenomenal; noi avem rezerve naturale, dar nu producem în România niciun fel de îngrăşământ. Apoi, fără discuţie, va creşte şi preţul alimentelor, dacă luăm în calcul noile preţuri ale energiei electrice, gazelor naturale, lipsa noastră de productivitate şi lipsa forţei de muncă, precum şi cheltuielile mari din punct de vedere bugetar. În opinia noastră, trebuie făcută urgent o reformă bugetară la nivel naţional pentru a merge mai departe, ţinând cont de perioada prin care trecem şi de faptul că fermierii sunt destul de îndatoraţi”.

Creşterea preţurilor din energie în ultimii doi ani a fost cea mai importantă înregistrată după criza petrolieră din 1973, apreciază Banca Mondială. “La nivel global, este vorba de cel mai mare şoc asupra produselor de bază pe care l-am cunoscut după anii 1970”, adaugă instituţia internaţională: “Acest şoc este agravat de recrudescenţa restricţiilor pentru comerţul cu produse alimentare, carburant şi îngrăşăminte”, estimează vicepreşedintele Băncii Mondiale, Indermit Gill, adăugând că aceasta face să planeze “spectrul stagflaţiei”.

În cazul preţurilor din energie, Banca Mondială mizează pe o creştere de peste 50% în acest an, urmată de o scădere în 2023 şi 2024. Pentru produsele non-energetice, precum cele agricole şi metalele, Banca Mondială prognozează o creştere de peste 20% în 2022 şi scăderi pe parcursul următorilor ani.

“Cu toate acestea, preţurile produselor de bază ar urma să rămână cu mult peste media din ultimii cinci ani şi, în cazul unui război prelungit sau al unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, ar putea deveni şi mai ridicate şi mai volatile decât se preconizează în prezent”, a avertizat Banca Mondială.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.bursa.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!