19.7 C
București
sâmbătă, mai 21, 2022

Energie – Este pregătită lumea pentru un şoc petrolier fără precedent? – 21.03.2022 – Sinteza

4 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

Grupul producătorilor de petrol OPEC+, din care face parte şi Rusia, încă nu a anunţat majorări substanţiale ale producţiei, iar comunicatele oficiale arată că se va menţine ritmul modest de creşte convenit anterior, de circa 400.000 barili/zi.

Conform datelor de la IEA, stocurile de petrol ale ţărilor din OECD au fost cu 335 milioane de barili sub media ultimilor cinci ani la sfârşitul lunii ianuarie 2022, respectiv un minim al ultimilor 8 ani.

Pe de altă parte, datele de la Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) arată că Uniunea Europeană a plătit Rusiei 15,6 miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili din 24 februarie 2022 până la sfârşitul săptămânii trecute...

CĂLIN RECHEA

În câteva săptămâni oferta de pe piaţa globală a petrolului s-ar putea reduce cu 3 milioane de barili pe zi. Cantitatea reprezintă exporturile petroliere ale Rusiei, care ar putea ieşi de pe piaţă pe fondul aplicării sancţiunilor şi a creşterii numărului companiilor care au renunţat la aprovizionarea cu petrol din Rusia. Estimările apar în ultimul raport lunar asupra pieţei petrolului de la International Energy Agency (IEA).

Grupul producătorilor de petrol OPEC+, din care face parte şi Rusia, încă nu a anunţat majorări substanţiale ale producţiei, iar comunicatele oficiale arată că se va menţine ritmul modest de creşte convenit anterior, de circa 400.000 barili/zi.

În raportul IEA se subliniază că “doar Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au capacităţi de rezervă substanţiale care ar putea fi utilizate imediat pentru acoperirea deficitului, însă cei doi producători nu şi-au exprimat dorinţa de a trece la exploatarea rezervelor”.

Conform datelor de la IEA, stocurile de petrol ale ţărilor din OECD au fost cu 335 milioane de barili sub media ultimilor cinci ani la sfârşitul lunii ianuarie 2022, respectiv un minim al ultimilor 8 ani.

Pe de altă parte, datele de la Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) arată că Uniunea Europeană a plătit Rusiei 15,6 miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili din 24 februarie 2022 până la sfârşitul săptămânii trecute, din care aproape 10 miliarde reprezintă contravaloarea gazelor, peste 5 miliarde valoarea petrolului, iar 400 de milioane valoarea cărbunilor importaţi.

În timp ce tot mai multe companii europene evită să mai importe petrol din Rusia, chiar şi în absenţa unor politici oficiale care să interzică importurile, exporturile de petrol ale Rusiei către India au crescut de patru ori în martie 2022 faţă de media lunară anterioară.

Financial Times scrie că acesta este un semnal al “reconfigurării vaste a fluxurilor globale de energie”. Importurile de petrol rusesc ale Indiei au urcat până la 360.000 de barili pe zi, un nivel încă redus, pe fondul unui preţ extrem de favorabil.

Datele de la Reuters arată că diferenţa dintre preţul petrolului Urali, standardul produs în Rusia, şi Brent a ajuns la un minim record de circa -30 de dolari pe baril.

Dincolo de criza de pe piaţa petrolului nerafinat, economia globală este foarte aproape şi de un deficit critic de motorină, după cum scrie John Kemp, analist al pieţei energiei la Reuters.

Kemp subliniază că stocurile de motorină din Europa sunt la cel mai redus nivel din 2008, cu 8% sub media ultimilor cinci ani pentru această perioadă a anului, iar în Statele Unite situaţie este şi mai gravă, nivelul actual fiind cu 21% mai mic decât media ultimilor cinci ani.

Analistul de la Reuters mai arată că trebuie refăcute stocuri de circa 110 milioane de barili în Europa, Statele Unite şi Singapore, în condiţiile în care unul dintre cei mai mari furnizori de motorină, Rusia, este scos de pe piaţă.

O analiză din Marea Britanie preluată de Oilprice.com arată că “dacă petrolul rusesc nu este reintegrat pe piaţă în următoarele săptămâni, există un risc major de raţionalizare până la vară a produselor petroliere de pe piaţa internă”.

Reuters mai subliniază că “o criză de motorină are potenţialul de a avea un impact mai devastator decât decât al unei crize a petrolului brut”.

După cum mai scrie John Kemp, este posibil ca o creştere a producţiei de motorină să nu ajute foarte mult, deoarece nu va face decât să mute deficitul de la motorină la petrolul brut.

Peste Ocean situaţia este cel puţin la fel de complicată.

John Arnold, preşedintele fondului privat de investiţii Arnold Ventures, a explicat pe contul său de Twitter de ce o creşterea rapidă a producţiei interne de petrol în Statele Unite este o misiune aproape imposibilă.

Astfel, pentru o exploatare clasică pot trece de la 2 până la 4 ani între momentul în care se decide realizarea investiţiei şi începerea producţiei de petrol.

În plus, curba preţurilor pentru contractele futures cu maturităţi lunare până în prima parte a anului 2033 arată că actuala criză a energiei are un impact structural asupra cererii şi ofertei, iar din 2025 se vor înregistra preţuri mult mai reduse.

După cum subliniază John Arnold, deciziile de investiţii nu se iau pe baza preţurilor petrolului de astăzi, ci pe baza preţurilor la termen, adică nu există o motivaţie reală pentru angajarea în astfel de investiţii.

Pentru exploatările prin fracturare hidraulică, producţia poate începe într-un interval de timp mult mai scurt de la decizia de investiţie, de 6 – 12 luni, însă acest segment, cel mai important din sectorul petrolier american, funcţionează deja la o capacitate foarte mare, iar posibilităţile de creştere sunt limitate.

Preşedintele Arnold Ventures subliniază că “industria petrolului şi gazelor naturale a funcţionat sub un stres foarte mare în ultimii şapte ani, dar aceasta nu reprezintă nimic în comparaţie cu industria serviciilor petroliere, care a fost anihilată”.

În aceste condiţii, “echipamentul s-a deteriorat, iar angajaţii au plecat, cei mai mulţi pentru totdeauna”, iar forţa de muncă a devenit “cea mai slabă verigă din lanţul necesar pentru accelerarea producţiei prin fracturare hidraulică”.

“Chiar dacă producţia prin fracturare ar răspunde semnalelor de preţ, aceasta nu ar putea creşte cu mai mult de 1,4 milioane de barili/zi în acest an din cauza restricţiilor reprezentate de forţa de muncă şi de infrastructură”, se arată într-o analiză recentă de la J. P. Morgan.

În aceste condiţii, singura soluţie pentru a face faţă reducerii puternice a ofertei de petrol o reprezintă reducerea dramatică a cererii, pentru care pledează şi IEA într-un plan în 10 puncte pentru reducerea utilizării petrolului, publicat în 18 martie 2022.

Organizaţia le-a cerut ţărilor membre să adopte măsuri de urgenţă care să conducă la reducerea cererii globale de petrol cu circa 2,7 milioane de barili pe zi.

“Franţa şi toate ţările europene trebuie să-şi reducă dependenţa de combustibilii fosili cât mai repede posibil. Este o necesitate absolută atât pentru climă cât şi pentru suveranitatea energetică”, a declarat Barbara Pompili, ministrul tranziţiei ecologice din Franţa, conform unui articol din Financial Times. Ministrul francez a mai precizat că planul de reducere al consumului de la IEA conţine “idei interesante”.

“Majoritatea acţiunilor propuse în plan cer schimbări ale comportamentului consumatorilor, susţinute de măsuri guvernamentale”, se arată în documentul de la IEA, care arată că implementarea depinde nu doar de infrastructura de transport sau de piaţa internă energiei, ci şi de “dinamica socială şi politică” a fiecărei ţări, adică autorităţile trebuie să ştie cât de tare poate fi strâns şurubul fără a provoca revolte în “ferma animalelor”.

Primul punct propune reducerea vitezei maxime pe autostradă cu cel puţin 10 km/h, iar astfel s-ar economisi 290.000 de barili pe zi din utilizarea automobilelor şi 140.000 de barili pe zi din utilizarea camioanelor.

Al doilea punct propune munca de acasă până la trei zile pe săptămână, iar economiile rezultate sunt de circa 170.000 de barili/zi.

Celelalte puncte includ introducerea duminicilor fără automobile în oraşe, care poate aduce economii de 380.000 de barili/zi dacă este aplicată în fiecare zi de duminică, dar şi stimularea mersului pe jos sau a folosirii bicicletelor.

Una dintre propuneri, introducerea accesului alternativ al automobilelor pe străzile marilor oraşe ne aduce aminte de epoca marilor împliniri în întrecerile socialiste, cu un impact deosebit asupra optimismului şi poftei de viaţă a cetăţenilor.

IEA mai propune utilizarea în comun a automobilelor, promovarea conducerii eficiente a camioanelor şi utilizarea trenurilor de mare viteză şi a trenurilor de noapte pentru înlocuirea transportului aerian. Nu se spune nimic despre înlocuirea transportului cu avioane private prin motivarea proprietarilor de a trece la trenuri personale cu trei clase.

Această soluţie este posibilă şi pentru distanţe foarte lungi, după cum se demonstrează în filmul “Hot Shots! Part Deux”, unde personajul principal, interpretat de Charlie Sheen, îşi aşteaptă iubita pe peronul unei gări de pe coasta de vest americană pentru a urca într-un tren cu destinaţia Honolulu.

Planul IEA spune doar că trebuie evitate călătoriile de afaceri cu avionul acolo unde există alternative.

Una dintre măsurile cu un impact deosebit ocupă ultimul loc al planul de acţiune şi susţine “măsuri mai hotărâte pentru adoptarea automobilelor electrice şi a altor vehicule mai eficiente”, care ar duce la economisirea a 100 de mii de barili pe zi. Din păcate, planul nu este foarte clar în ceea ce priveşte sursele din care se va obţine electricitatea necesară.

Guvernele ar trebui să adopte urgent planul IEA şi să grăbească legarea de glie a cetăţenilor prin toate mijloacele, legale sau departe de orice limită a legilor dintr-o societate democratică, deoarece urgenţa este mult prea mare.

Associated Press a scris recent despre manifestaţii şi greve în Spania, unde au fost mobilizaţi peste 20 de mii de poliţişti, Franţa sau Grecia. Alte ştiri de la Reuters arată că fermierii din Italia şi Spania sunt gata să treacă la sacrificarea accelerată a animalelor deoarece nu mai pot importa furaje din Ucraina, iar preţurile cerealelor au atins noi recorduri.

Dar poate că europenii nu trebuie să se îngrijoreze. Totdeauna există opţiunea cozonacului dacă pâinea este prea scumpă, a maşinii electrice dacă benzina sau motorina este prea scumpă sau dispare de pe piaţă, iar carnea oricum dăunează grav sănătăţii.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.bursa.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!