28.2 C
București
miercuri, iulie 6, 2022

Energie – Fondul financiar al UE de recuperare după criza COVID-19 a schimbat modul în care Europa cheltuiește banii – Sinteza

2 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

Înființat în a doua jumătate a anului 2020 pentru a ajuta țările mai slabe din estul și sudul Europei să își revină complet după pandemie, fondul UE pentru combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, Next Generation, poate să se dovedească o alternativă de finanțare pe termen mai lung la nivelul blocului european.

La prețurile din 2021 acesta însumează 807 de miliarde de euro, din care aproape jumătate sunt plătiți sub formă de granturi, iar restul ca împrumuturi ieftine.

Comisia speră că guvernele naționale își vor folosi propriile fonduri pentru a acoperi decalajele sau să angajeze bani europeni neutilizați pe care îi au deja la dispoziție.

mai 30, 2022, 9:43AM GMT+0200
|
7 views

Înființat în a doua jumătate a anului 2020 pentru a ajuta țările mai slabe din estul și sudul Europei să își revină complet după pandemie, fondul pentru combaterea efectelor pandemiei de Covid-19 al UE, Next Generation, poate să se dovedească o alternativă de finanțare pe termen mai lung la nivelul blocului european.

La prețurile din 2021 acesta însumează 807 de miliarde de euro, din care aproape jumătate sunt plătiți sub formă de granturi, iar restul ca împrumuturi ieftine. Acesta este finanțat din datorii, mai degrabă decât să provină din bugetele existente ale statelor membre, adăugând un stimulent considerabil. Majoritatea banilor săi vor fi plătiți numai după ce țările au luat măsuri de reformă convenite și au îndeplinit obiectivele de investiții, mai degrabă decât ca un simplu transfer din regiunile mai bogate în regiunile mai sărace, conform The Economist.

Acest lucru îl face să fie un test al modului în care UE ar putea funcționa în viitor. Până acum, chiar și membrii în general solicitați masiv, cum ar fi olandezii sau germanii, sunt neobișnuit de optimiști. Chiar și în Polonia puterea banilor pare să funcționeze: reformele dificile ale sistemului judiciar, necesare pentru a primi finanțarea promisă, sunt de așteptat să fie incluse în programul polonez, care urmează să fie finalizate în curând. Unele reforme, precum cele de pe piața muncii adoptate de Spania la sfârșitul anului trecut, dau deja semne de succes în generarea mai multor locuri de muncă permanente și mai puține precare.

O problemă este dacă fondul poate fi ajustat pentru a atenua unele dintre cele mai presante probleme de astăzi: războiul din Ucraina, cursa pentru surse alternative de energie și inflația. Având în vedere creșterile anuale ale prețurilor pentru multe materii prime și energie care au ajuns la două cifre, țintele de investiții convenite ale unor țări ar putea fi deja în afara porisbilităților. Rescrierea planurilor este posibilă (în condiții stricte) dar considerată o ultimă soluție. Comisia speră că guvernele naționale își vor folosi propriile fonduri pentru a acoperi decalajele sau să angajeze bani europeni neutilizați pe care îi au deja la dispoziție.

Criza energetică este a doua provocare. Schimbările climatice figurau în mare măsură în mandatul inițial al fondului și cel puțin 37% din bugetul alocat fiecărei țări trebuie cheltuit pentru proiectele „verzi”. Dar asaltul rusesc și-a schimbat prioritățile: securitatea energetică este acum pe primul loc. Multe dintre proiectele ecologice aprobate, cum ar fi izolarea locuințelor sau energia regenerabilă, vor face, de asemenea, Europa mai puțin dependentă de combustibilii fosili străini.

Ca răspuns la războiul din Ucraina, comisia a elaborat un nou program, numit RepowerEU. Țările sunt invitate să adauge în planurile lor un nou capitol privind securitatea energetică, pentru care se aplică standarde mai laxe. Problema este cum se finanțează. Comisia nu poate împrumuta pur și simplu când dorește, așa cum poate un guvern suveran. În schimb, trebuie să „mobilizeze” bani, fie pentru a remaniera fondurile existente, fie pentru a folosi sume mici ca pârghie pentru a strânge investiții private. Compartimentele de împrumut ale fondului de recuperare au fost solicitate până acum doar de șapte țări, lăsând 225 de miliarde de euro la dispoziție. Redirecționarea acelor bani către capitolele de securitate energetică oferă o cale de ieșire.

A treia provocare este războiul în sine. Tratatele UE nu permit blocului să cheltuiască banii UE direct pentru apărare. Dar există moduri de a rezolva această problemă. Dacă este implicată cercetarea sau consolidarea pieței interne, UE poate contribui la proiecte legate de apărare. Ca răspuns la război, comisia a propus consolidarea achizițiilor europene comune, dar cu doar 500 de milioane de euro în următorii doi ani. Ceea ce prevăd pe deplin tratatele UE este asistența financiară acordată țărilor terțe. Cu alte cuvinte, pentru reconstruirea Ucrainei, Comisia ia în considerare un nou fond de reconstrucție pentru Ucraina, bazat pe fondul propriu de recuperare al Europei și a sugerat obligațiuni emise în mod obișnuit ca o opțiune de finanțare.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.forbes.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!