Energie – Irén Arsene Máté (Curtea Veche Publishing): „Ar trebui să ne întrebăm cum putem construi o cultură a lecturii mai puternică în societatea românească” – Sinteza

Irén Arsene Máté, directoarea Curtea Veche Publishing, propune câteva întrebări fundamentale: cum putem îmbunătăți accesul la lectură, cum putem stimula interesul pentru cărți și cum putem construi o cultură a lecturii?

Forbes: După doi ani de restricții, 2022 a fost un an al revenirii la normalitate în piața editorială din România? Sau așa-zisa normalitate de dinainte de 2020 va rămâne drept o amintire?

Irén Arsene Máté: Percepția unei reveniri evidente în anul 2022 este în mod sigur o observație interesantă. Datele financiare sugerează o creștere a cifrei de afaceri cu aproximativ 8-10%, ceea ce, în prima instanță, pare un semn pozitiv și de revigorare a pieței de carte. Dar, o examinare mai detaliată a contextului economic și fiscal mai larg, ne conduce la o interpretare diferită.

Faptul că rata inflației a depășit 15% pune într-o altă lumină această creștere. În plus, având în vedere complexitatea contextului fiscal, în care facturile neîncasate au un impact semnificativ asupra cifrei de afaceri, acest spor aparent al performanței poate ascunde, de fapt, o contracție a editurii.

În cadrul restricțiilor precedente, vânzările online au înregistrat o expansiune substanțială. A fost o perioadă de schimbare rapidă, de adaptare forțată la o nouă realitate, care a deschis noi posibilități pentru edituri.

Cu toate acestea, în 2022, ne-am confruntat cu o temperare a acestui avânt. Acest lucru poate fi interpretat ca o normalizare a tendinței sau ca un semnal de alarmă pentru evoluția viitoare a pieței. Cert este că ritmul înalt de creștere al vânzărilor online s-a temperat în comparație cu perioada anterioară.

Astfel, deși 2022 a adus cu sine o doză de optimism și speranța unei revitalizări, analiza mai profundă a realității economice dezvăluie o imagine mai complexă și mai nuanțată.

Comportamentele de cumpărare s-au schimbat considerabil în timpul restricțiilor și aceste modificări par să aibă un impact durabil asupra pieței editoriale.

Așadar, putem concluziona că „normalitatea” de dinainte de 2020 ar putea fi acum doar un punct de referință istoric, mai puțin accesibil decât ne-am fi imaginat.

Forbes: Care au fost principalele evenimente/fenomene economico-financiare și sociale care au influențat piața editorială din România în 2022? 

Irén Arsene Máté: Într-adevăr, anul 2022 a fost marcat de o serie de evenimente și fenomene socio-economice care au avut un impact major asupra pieței editoriale din România.

Inflația a jucat un rol crucial, diluând aparenta creștere a cifrei de afaceri cu 8-10% la o realitate mai puțin încurajatoare. În plus, perturbările din lanțurile de aprovizionare și incertitudinile geopolitice au adăugat un alt strat de complexitate și presiune asupra editurilor.

La acestea se adaugă unele evenimente specifice pieței noastre de carte: insolvabilitatea unor librării importante, care a creat dificultăți în plasarea produselor editoriale, dar și în recuperarea creanțelor.

De asemenea, costurile energetice în creștere și majorarea semnificativă a prețurilor hârtiei au împins la limite viabilitatea economică a producției de cărți.

Nu putem ignora faptul că în România, spre deosebire de alte țări unde cultura scrisă a beneficiat de un suport solid din partea autorităților, guvernanții noștri par să fi ales, din păcate, o linie de non-intervenție. Susținerea industriei de carte nu a reprezentat o prioritate, adăugându-se astfel la provocările cu care editorii s-au confruntat.

Un alt fenomen important, îngrijorător și persistent, a fost explozia pirateriei în mediul online. De multe ori neglijat sau ignorat de autorități, acest flagel a continuat să afecteze industria editorială.

Există mii de PDF-uri ilegale pe internet care conțin operele noastre, distribuite în mod gratuit pe diferite grupuri sau site-uri. Aceasta, în combinație cu metode de piraterie tot mai sofisticate, reprezintă o amenințare serioasă la adresa integrității pieței de carte și a drepturilor autorilor.

Prin urmare, 2022 a fost un an de navigare printr-un peisaj plin de provocări și obstacole pentru piața editorială din România, multe dintre acestea fiind amplificate de absența unui sprijin concret din partea autorităților.

Forbes: În spațiul public (rețelele de socializare, presă), auzim deseori următoarea concluzie: „Românii nu mai citesc, domnule, nu-i interesează cărțile!” La polul opus, sunt și voci care afirmă că, dimpotrivă, românii sunt interesați de cărți, târgurile de carte și lansările adună multă lume.

Care este opinia dvs în această problemă: sunt sau nu sunt interesați românii de carte? Ori este o întrebare greșit pusă?

Irén Arsene Máté: Dezbaterile privind apetitul românilor pentru lectură sunt variate și deseori polarizante. O perspectivă mai matizată ne poate ajuta să înțelegem mai bine această problemă.

Din punctul meu de vedere, nu este tocmai corect să afirmăm că românii sunt neinteresați de cărți. Existența unui număr mic, dar constant de cititori, este un indiciu clar al faptului că interesul pentru lectură este prezent, chiar dacă poate fi perceput ca fiind redus.

Confruntându-ne cu statisticile privind obiceiurile de lectură din țara noastră, este surprinzător să observăm calmul cu care conducătorii noștri privesc această situație.

Crearea și implementarea unor campanii de promovare a lecturii la nivel național, în școli și în comunitățile locale, pe canalele de televiziune și pe întreg spectrul media, ar trebui să fie o prioritate.

Într-adevăr, ne confruntăm cu o discrepanță semnificativă în ceea ce privește consumul de cărți comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană. Este imperativ să reducem această diferență și să ne străduim să ne aliniem la practicile lor culturale.

În prezent, situația este atât de gravă încât Eurostat nu poate măsura cu precizie consumul de carte din România – suntem sub limita de eroare.

Concluzia este că întrebarea nu este dacă românii sunt interesați de carte sau nu. Mai degrabă, ar trebui să ne întrebăm cum putem îmbunătăți accesul la lectură, cum putem stimula interesul pentru cărți și cum putem construi o cultură a lecturii mai puternică în societatea românească.

Este o provocare complexă, dar cu angajament și strategii adecvate, este o provocare pe care o putem depăși.

Forbes: Care sunt cărțile pe care le recomandați guvernanților și politicienilor să le citească pentru a deveni mai eficienți, mai așezați în realitățile României? Lectura poate să-i influențeze pe politicieni?

Irén Arsene Máté: Portofoliul editurii noastre este într-adevăr generos în titluri care abordează teme relevante pentru a profila mai eficient și mai autentic conducători și politicieni. Cred cu tărie că lectura poate avea un impact profund asupra înțelegerii și abordării politicienilor asupra problemelor cu care se confruntă țara noastră.

Recomandăm cărți de management care pot furniza instrumente esențiale pentru a naviga eficient într-un peisaj politic complex. Lectura acestor lucrări poate oferi noi perspective asupra modului în care organizațiile și echipele sunt conduse și pot stimula gândirea strategică.

De asemenea, cărțile noastre despre comunicare sunt cruciale pentru a înțelege cum să transmită mesaje clare și eficiente, esențiale pentru a conduce cu succes și a lua decizii informate. Acestea oferă înțelegeri valoroase despre cum să ascultăm, să răspundem și să ne angajăm în dialoguri constructive, abilități cruciale pentru orice lider.

Pe lângă acestea, avem o selecție de titluri care explorează complexitățile pieței libere și drepturile omului, precum și lucrările marilor economiști ai lumii. Acestea sunt resurse valoroase pentru a înțelege mai bine cum funcționează economia la nivel global și național și cum aceste mecanisme influențează bunăstarea cetățenilor.

Și da, avem chiar și o carte despre cum să construim o parcare – dovadă că o cunoașterea practică și aplicată poate fi la fel de valoroasă ca teoria înaltă.

Toate aceste cărți se pot adăuga la arsenalul de idei și cunoștințe al oricărui politician, cu condiția deschiderii acestuia către lectură.

Așadar, nu este doar o chestiune de a citi sau nu, ci mai mult o chestiune de a alege cărțile potrivite care să îmbunătățească înțelegerea, să stimuleze gândirea critică și să inspire acțiuni informate.

Fiecare pagină citită este un pas înainte spre o mai bună înțelegere a realităților pe care le traversăm în România.

Forbes: Proiectul „România educată” va avea vreun impact în piața editorială din România?

Irén Arsene Máté: Implementarea proiectului “România educată” are potențialul de a aduce o serie de schimbări pozitive în piața editorială din țara noastră, cu condiția esențială ca acesta să fie trecut de la stadiul de plan la cel de realitate.

Educația este un catalizator puternic pentru formarea obiceiurilor de citire. Cu cât sistemul educațional este mai robust și mai bine proiectat, cu atât copiii și studenții sunt mai predispuși să se obișnuiască cu lectura, să aprecieze valoarea acesteia și să înțeleagă cum cunoașterea dobândită prin citire poate avea un impact direct asupra succesului lor personal și profesional.

În ceea ce privește proiectul „România educată” în sine, acesta reprezintă o promisiune majoră care nu poate fi ușor neglijată sau abandonată. Fără cărți, fără lectură, nu poate exista un sistem educațional adevărat și, prin urmare, nici o Românie cu adevărat educată.

Dacă acest proiect este pus în practică într-un mod eficient, putem anticipa un flux crescut de lectură în rândul populației, cu toate beneficiile care decurg din aceasta – o mai mare înțelegere a lumii, o capacitate îmbunătățită de a gândi critic și de a lua decizii informate, precum și un apetit crescut pentru cunoaștere. Toate acestea vor reflecta pozitiv asupra pieței editoriale, stimulând cererea și diversificarea ofertei.

Forbes: Care sunt îngrijorările dvs în ceea ce privește piața editorială din 2023? Dar motivele de optimism?

Irén Arsene Máté: Există, desigur, o serie de îngrijorări pe care le am în ceea ce privește piața editorială din România pentru 2023.

Un prim factor de îngrijorare este instabilitatea geopolitică din regiunea noastră. Aceasta poate avea efecte negative asupra economiei în ansamblu, care se reflectă inevitabil și în piața editorială. Un climat instabil poate diminua apetitul pentru investiții și poate duce la o scădere a cererii de carte.

Inflația, cu impactul său asupra costurilor de producție și puterii de cumpărare a consumatorilor, este o altă preocupare majoră. Creșterea prețurilor poate face cărțile mai puțin accesibile pentru publicul larg și poate afecta, astfel, vânzările.

Pirateria continuă să fie o provocare, cu o distribuție în creștere a conținutului neautorizat care diminuează vânzările legale de cărți. Acesta este un fenomen greu de combătut, în special în era digitală.

În plus, distribuția inegală a cărților – cu acces limitat în unele regiuni sau pentru anumite grupuri demografice – rămâne o problemă care trebuie adresată pentru a asigura o piață editorială sănătoasă și inclusivă.

Pe de altă parte, există și motive de optimism. Experiența ne-a arătat că suntem rezilienți și capabili să trecem peste dificultăți. În pofida tuturor provocărilor, am reușit să menținem o prezență stabilă pe piață și să continuăm să oferim cărți de calitate.

În plus, există un segment – deși subțire – al populației care aspiră la o Românie europeană, mai educată și mai conectată la standardele internaționale. Acest public valorizează literatura, cultura și educația și, în ciuda tuturor obstacolelor, continuă să caute și să consume cărți.

Acesta este un semn de speranță pentru viitorul pieței editoriale din țara noastră.

(13 iulie 2023)