2.9 C
București
miercuri, decembrie 8, 2021

Energie – Planul de decarbonizare european, motiv de testare pentru tehnologii nucleare americane de nişă: România se alătură Bulgariei sau Poloniei, dar prioritatea este Cernavodă, nu încă un SF energetic – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

... ♦ Prioritatea României în contextul deficitului acut de producţie de energie cu care se confruntă ar trebui să fie retehnologizarea Unităţii 1 a centralei de la Cernavodă şi demararea proiectului reactoarelor nucleare 3 şi 4... „Cu ocazia întâlnirii liderilor, oficialilor guvernamentali, asocia ţiilor nonguvernamentale şi oame nilor de ştiinţă la Conferinta Na ţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP26) de la Glasgow, NuScale Power, prima şi singura companie care a primit aprobarea de la Comisia de Reglementare din SUA, şi Nucleaelectrica, producă torul român de energie nucleară, au convenit să colaboreze pentru a avansa tehnologii de producere a energiei curate în Europa... ► În timp ce România semnează acorduri cu SUA, Franţa, cea mai mare putere nucleară din UE, are în plan ca până în 2030 să realizeze, prin intermediul Électricité de France, propria tehnologie de reactoare modulare, pe care să o exporte apoi în alte regiuni... Dar în loc de a depune toate eforturile pentru a accelera proiectul retehnologizării Unităţii 1 a centralei de la Cernavodă şi de a demara investiţia în reactoa rele 3 şi 4 de pe aceeaşi platformă.

Prioritatea României în contextul deficitului acut de producţie de energie cu care se confruntă ar trebui să fie retehnologizarea Unităţii 1 a centralei de la Cernavodă şi demararea proiectului reactoarelor nucleare 3 şi 4, cu tehnologii deja testate În loc de a avansa termene clare şi soluţii de finanţare solide pentru aceste proiecte strategice, România continuă să semneze memorandumuri pentru investiţii de nişă, netestate, în condiţiile în care există o „bibliotecă“ întreagă de intenţii sau studii de fezabilitate care nu au fost niciodată puse în practică.

În cursul zilei de ieri, România aducea de peste graniţe echivalentul unui reactor al centralei de la Cernavodă, aceasta fiind încă o zi în care parcul de producţie local nu a putut face faţă cererii. Dar în loc de a depune toate eforturile pentru a accelera proiectul retehnologizării Unităţii 1 a centralei de la Cernavodă şi de a demara investiţia în reactoa­rele 3 şi 4 de pe aceeaşi platformă, acolo unde există deja active ridicate, România se implică în dezvoltarea unor investiţii de nişă, cum este cazul reactoarelor modulare de mici dimensiuni.

„Dacă era vorba despre un parteneriat de cercetare, un reactor experimental, nu era nicio problemă, dar a pune direct în funcţiune o astfel de unitate, fără a o testa, fără a vedea cum funcţionează măcar cinci ani de zile, este un risc“, spun specialiştii din domeniu.

Autorităţile locale au însă o altă părere.

„Cu ocazia întâlnirii liderilor, oficialilor guvernamentali, asocia­ţiilor nonguvernamentale şi oame­nilor de ştiinţă la Conferinta Na­ţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP26) de la Glasgow, NuScale Power, prima şi singura companie care a primit aprobarea de la Comisia de Reglementare din SUA, şi Nucleaelectrica, producă­torul român de energie nucleară, au convenit să colaboreze pentru a avansa tehnologii de producere a energiei curate în Europa. În urma parteneriatului, România are poten­ţialul de a dezvolta prima centrală bazată pe reactoare modulare mici din Europa. Aceasta cooperare se bazează pe acordul interguverna­mental semnat între Departamentul Energiei al SUA şi Ministerul Energiei din România“, au precizat reprezentanţii Nuclearelectrica.

Astfel, producătorul român de energie alături de NuScale, companie de tehnologie nucleară americană, de­ţi­nută de conglomeratul industrial Fluor, un business de 14,2 mld. dolari, ar urma să realizeze un proiect bazat pe tehnologia reactoarelor modulare, care va include 6 unităţi de câte 77 MW, lucru care ar urma să creeze 3.700 de locuri de muncă în SUA şi România, cu potenţialul de a creşte nu­mărul de locuri de muncă la 30.000 de persoane. În acest moment, nu există niciun astfel de reactor în funcţiune în lume, potrivit datelor de pe site-ul NuScale primul modul, amplasat în Idaho, urmând să înceapă să producă energie în 2029.

„În 2019, NuScale şi Nuclearelec­trica au semnat Memorandumul de Înţelegere (MOU pentru evaluarea dezvoltării, autorizării şi construirii unui SMR (small modular reactor) NuScale în România. Compania men­ţine un ritm accelerat al progra­mului său de dezvoltare şi comercia­lizare a tehnologiei sale SMR“, au mai spus reprezentanţii Nuclear­electrica.


În timp ce România semnează acorduri cu SUA, Franţa, cea mai mare putere nucleară din UE, are în plan ca până în 2030 să realizeze, prin intermediul Électricité de France, propria tehnologie de reactoare modulare, pe care să o exporte apoi în alte regiuni. Circa 70% din toată energia consumată de Franţa este nucleară, jumătate din toată energia nucleară a UE fiind produsă aici.

Ceea ce este însă foarte vizibil, odată cu planurile de decarbonizare asumate de UE pentru anul 2050, este focusul major al americanilor de la NuScale pentru promovarea tehnologiilor nucleare, mai ales în zona central-est europenă.

La aproape un an de la semnarea acordului nuclear cu americanii, nu există niciun calendar public concret de acţiuni pentru centrala de la Cernavodă. Mai mult, România nu are nici acum schema de contracte pentru diferenţă (CfD), prin care se asigură un nivel stabil al preţului energiei şi de care depinde obţinerea finanţării pentru investiţia de la Cernavodă.


La finalul anului trecut, a fost anunţat un acord România-SUA pentru centrala de la Cernavodă, suma care ar urma să fie investită în baza acestuia fiind de 8 miliarde de dolari. Acordul va rămâne în vigoare 30 de ani şi va fi prelungit automat cu perioade succesive de cinci ani, cu excepţia cazului în care una din părţi notifică celeilalte părţi intenţia de a nu merge mai departe.

În mai anul acesta, Legea pentru ratificarea acordului între Guvernul României şi Guvernul SUA pentru dezvoltarea proiectelor nucleare de pe platforma de la Cernavodă a trecut de Camera Deputaţilor, următorii paşi fiind aprobarea Senatului, promul­garea de către şeful statului şi publicarea în Monitorul Oficial. Acordul negociat în perioada 2019-2020 vizează dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologi­za­rea Unităţii 1, cooperarea în domenii precum reglementare, cercetare şi dezvoltare, schimburi între labo­ratoare de cercetare şi universităţi şi pregătirea personalului, potrivit informaţiilor cuprinse în expunerea de motive a documentului.

De aproape un an însă, nu există niciun calendar concret de acţiuni.

Mai mult, România nu are nici acum schema de contracte pentru diferenţă (CfD), prin care se asigură un nivel stabil al preţului energiei şi de care depinde obţinerea finanţării pentru investiţia de la Cernavodă. În ciuda importanţei accelerării lucrărilor la centrale de la Cernavodă, care asi­gură acum circa 20% din necesarul de energie al României, de la nivel oficial nu a fost făcută nicio actualizare.

Ceea ce este însă foarte vizibil, odată cu planurile de decarbonizare asumate de UE pentru anul 2050, este focusul major al americanilor de la NuScale pentru promovarea tehnologiilor nucleare, mai ales în zona central-est europenă.

De exemplu, în septembrie NuScale a anunţat un memorandum în Polonia pentru promovarea reactoarelor modulare. Tot în septembrie, americanii au anunţat un acord similar semnat cu autorităţile din Ucraina. Mai departe, acţionarul majoritar al NuScale, Flour Corporation, a anunţat în octombrie un memorandum cu Bulgaria, pentru aceeaşi tehnologie, care vizează centrala de la Kozloduy. De altfel, un anunţ similar pentru Kozloduy, a fost făcut chiar de NuScale în februarie, anul acesta.

În timp ce România semnează acorduri cu SUA, Franţa, cea mai mare putere nucleară din UE, are în plan ca până în 2030 să realizeze, prin intermediul Electricité de France, propria tehnologie de reactoare modulare, pe care să o exporte apoi în alte regiuni. Circa 70% din toată energia consumată de Franţa este nucleară, jumătate din toată energia nucleară a UE fiind produsă aici.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Urmareste-ți competitia in social media!