Robotul Minerva ca: 
Comisia Europeană, prin directorul general TAXUD Gerassimos THOMAS, i-a răspuns ieri secretarului de stat din Ministerul Finanţelor privind aplicarea taxei de solidaritate, respectiv aplicarea corectă a capitolului III al Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului.
Potrivit documentului, Alin Chitu a avut către Comisie trei întrebări care se referă la domeniul de aplicare al regulamentului, și anume care companii intră în sfera de plată a contribuției de solidaritate.
Referitor la întrebarea dacă un stat membru ar putea „reduce” pragul de 75% la care se face referire în definiția „societăților din Uniune și sedii permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor”, astfel cum se prevede la art 2 2(17) din Regulament, Gerassimos THOMAS a spus: “Nu este cazul. Pragul de 75% este parte integrală a definiției stabilite de regulament ca materie de drept comunitar. Prin urmare, statele membre individuale nu o pot modifica din proprie inițiativă”.
Cu privire la clarificări privind codurile CAEN aplicabile prevăzute în Regulamentul (CE) 1893/2006 care corespund activităților economice vizate de definiția „societăților și sediilor permanente din Uniune cu activități economice în domeniul extracției, exploatării miniere, rafinării petrolului sau fabricării produselor de cocs”, oficialul UE a spus că acestea se referă la următoarele activități economice: 05.1 exploatarea cărbunelui; 06.1 extracția țițeiului; 06.2 extracția gazelor naturale; 19.1. fabricarea produselor de cocserie; și 19.2. fabricarea produselor petroliere rafinate.
Întrebat dacă pragul de 75% la care se face referire în definiție ar trebui aplicat modelelor de afaceri la care face referire secretarul de stat în scrisoarea către Comisie, oficialul european a spus: “Sunt necesare informații suplimentare pentru a înțelege problema la care vă referiți. Prin urmare, vă propun o întâlnire pentru a discuta în continuare”.
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a anunţat recent că a solicitat Comisiei Europene clarificări în privinţa regulamentului european transpus în legislaţia naţională prin ordonanţa de urgenţă pe energie, pentru introducerea contribuţiei de solidaritate, adăugând că “toată lumea va plăti solidar costul crescut al vieţii”.
“Guvernul a implementat şi acest pilon 3, contribuţia de solidaritate, preluând tot ceea ce scrie în regulament (european – n.r.), inclusiv elementele care văd că trezesc o serie de elemente de interpretare, respectiv acea referire la cel puţin 75% din cifra de afaceri pe anumite sectoare. Scopul este următorul: cei care au făcut profituri şi venituri excepţionale din sectorul energetic vor plăti solidar pentru a compensa creşterea costului vieţii, atât pentru cetăţeni, dar şi creşterea costului şi pentru companii şi este o chestiune pe care a recunoscut-o şi Europa. România a făcut aceşti paşi încă din ianuarie 2022”, a afirmat Adrian Câciu la Parlament.
El a precizat că a cerut Comisiei Europene clarificări legate de această contribuţie de solidaritate.
“Pentru a nu mai fi neclarităţi în interpretarea regulamentului şi a ordonanţei, am solicitat Comisiei Europene să facă o normă de interpretare pe acest articol, mai ales pe articolul 2, definiţii din regulament, şi această solicitare am făcut-o în temeiul punctului 66 din preambul, care spune că, în cazul în care există neclarităţi în implementare pe ceea ce înseamnă contribuţia de solidaritate, statele membre pot solicita Comisiei Europene o normă de interpretare”, a adăugat ministrul.
Câciu a menţionat motivele pentru care această solicitare nu a fost făcută înainte de a se aproba ordonanţa.
“Înainte de a se aproba ordonanţa, consultările cu Comisia s-au referit la complementaritatea acţiunilor Guvernului, în sensul în care ceea ce s-a stabilit deja să nu fie exclus dacă introduci noua contribuţie de solidaritate, pentru că vizează, până la urmă, şi tipuri de venituri diferite. Unele sunt venituri excedentare – şi avem contribuţia la fondul de tranziţie energetică – şi altele sunt supraimpozitări ale profitului, din care se deduc anumite cheltuieli. Şi răspunsul acesta al Comisiei a fost că ele sunt complementare şi pot funcţiona împreună. De aceea, şi Guvernul a venit să transpună inclusiv acest pilon 3, care înseamnă contribuţia de solidaritate”, a explicat Adrian Câciu.
El a spus că vor fi făcute modificări în legislaţie, dacă în urma clarificărilor Comisiei Europene rezultă că acest lucru trebuie îmbunătăţit în cadrul legislativ.
Întrebat în legătură cu anunţul OMV Petrom privind neplata acestei taxe de solidaritate, ministrul Finanţelor a arătat că este foarte sigur că această companie se încadrează pentru plata contribuţiei de solidaritate.
“Ordonanţa nu s-a referit doar la o companie, s-a referit la tot sectorul şi până la urmă şi OMV Petrom a exprimat o opinie, foarte bine, este opinia lor. Până la urmă, orice legislaţie poate comporta opinii diferite din perspectiva contribuabililor, o interpretare care, poate, să spunem, din punctul domniilor lor de vedere, nu generează plata de taxe. Tocmai de aceea, eu cred că datoria noastră, ca Guvern, este să introducem cât mai clar normele şi să scriem cât mai clar articolele, astfel încât să nu existe dubii şi să avem în spate inclusiv interpretările din partea Comisiei Europene ale modului în care sunt construite aceste acte de taxare”, a mai spus Câciu.
Potrivit acestuia, nu au existat presiuni şi intervenţii din partea niciunei companii pe această temă.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
