Energie – Reacția lui Ion Sterian, Transgaz: “E ceva curios ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, nu numai pentru mine, dar și pentru colegii mei, pentru alți factori de decizie din țară” – Sinteza

Autoritățile europene susțin, cel puțin la nivel declarativ, că vor independență energetică și diminuarea dependenței de Rusia, dar nu sunt dispuse să finanțeze proiecte de infrastructură care ar putea să ne ajute să îndeplinim aceste obiective.

Astfel, mai multe proiecte de investiții ale Transgaz pentru finanțare prin Fondul de Modernizare, legate de construcția și modernizarea infrastructurii de transport de gaz şi hidrogen verde, nu au fost avizate de BEI în urma proceselor de due-dilligence tehnice şi financiare, fiind astfel retrase de către autoritățile române înainte de a fi discutate în cadrul Comitetului de investiții din 24 octombrie 2023.

Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a declarat recent,  la RIGC 2023: “Transgaz a depus șase proiecte de infrastructură, de 554 milioane de euro, prin Fondul de Modernizare, dar ne-au fost refuzate. Unul din aceste proiecte constă în construirea conductelor pentru cele 2 CGT  – centrale electrice pe cogenerare, ciclu combinat cu hidrogen, de la Ișalnița și Turceni. Acolo s-au alocat bani, acolo sunt în proceduri de licitație să le construiască, dar noi nu avem banii necesari si alergăm acum pe la toate băncile să le construim infrastructura. 

E ceva curios ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, nu numai pentru mine, dar și pentru colegii mei, pentru alți factori de decizie din țară. Dar noi vom construi aceste proiecte, vom găsi soluții de finanțare. Dar bine era să avem aceste fonduri europene din Fondul de Modernizare – bani din certificatele verzi, cota României rezultată prin închiderea capacităților de producție energie electrică pe cărbune”.

Ditte Juul Jorgensen, Director general pentru energie al Comisiei Europene (DG Energ), a transmis, recent, o scrisoare directorului general al Transgaz, domnul Ion Sterian, prin care transmite: “Comisia Europeană apreciază cooperarea fructuoasă cu Transgaz şi realizările sale în domeniul infrastructurii în ceea ce priveşte creşterea capacității de transport în România în ultimii ani. În acest context, sunt bucuroasă că Comisia a sprijinit mai multe proiecte româneşti de interes comun, inclusiv prin granturi CEF, care au îmbunătățit securitatea aprovizionării României şi a Europei de Sud-Est.

La 24 octombrie 2023, Comitetul de investiții al Fondului de Modernizare a recomandat finanţarea parțială a proiectului de gazoduct pentru alimentarea centralei electrice de la Mintia (sprijin din partea Fondului de modernizare de 6.826.947 EUR în loc de 29.027.965 EUR din sprijinul solicitat). Propunerile de investiții pentru gazoductul Marea Neagră-Podișor (care este o parte esențială a proiectului BRUA faza lI și este inclus în cea de-a cincea listă a Uniunii de proiecte de interes comun) şi pentru gazoductul Gherceşti-Jitaru nu au fost admisibile, deoarece aceste proiecte au fost deja recomandate pentru finanțare parţială în cadrul reuniunii Comitetului de investiții al Fondului de modernizare din 30 martie 2023.

Celelalte propuneri de investiții referitoare la conductele Jupa- Băile Herculane-Orşova-Prunişor, Mihai Bravu- Siliştea, Tetila-Horezu-Râmnicu Vâlcea și Işalniţa şi Sucursala Electrocentrale Turceni nu au fost avizate de BEI în urma proceselor de due-dilligence tehnice şi financiare, fiind astfel retrase de către autoritățile române înainte de a fi discutate în cadrul Comitetului de investiții din 24 octombrie 2023”.

Și Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat că mai multe proiecte de infrastructură de gaze  trimise de România pentru finanţare prin Fondul de modernizare au fost refuzate: “Nu există tranziţie fără transport, e nevoie de pragmatism absolut, scheme de infrastructură, şi e nevoie să lucrăm împreună. Am trimis mai multe proiecte către Fondul de modernizare privind infrastructura din România. Toate au fost refuzate. Mulţumim prietenilor de la Budapesta care au fost întotdeauna de partea noastră şi au înţeles că avem nevoie să investim în infrastructură. Nu se poate să atingi securitatea fără să investeşti în infrastructura de gaze. Prin Fondul de Modernizare a  fost aprobat un singur proiect legat de Centrala de la Mintia, o centrală importantă de 1.700 de megawaţi, cea mai mare capacitate de pe continentul nostru, dar trebuie să vorbim mai apăsat cu Bruxelles-ul şi la nivel tehnic. Nu e vorba de ceva politic aici. Argumentele sunt pur tehnice şi trebuie să folosim gazul ca şi carburant, combustibil de tranziţie”.

În luna august, Transgaz a solicitat autorităților europene sprijinul pentru proiectele de investiții neprioritare ale României depuse pentru evaluare şi finanţare în cadrul acestui apel, în luna octombrie.

Ion Sterian, directorul general Transgaz, a transmis printr-o scrisoare: “Proiectele propuse de România sunt de o importanță majoră pentru îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare şi de securitate a aprovizionării cu gaze naturale a țărilor din Centrul, Estul Europei și Balcani, Republica Moldova şi Ucraina. Fondul pentru modernizare este un instrument de finanțare important în acest sens, mai ales în contextul situației actuale complexe și dificile de la frontiera estică a Uniunii Europene, creată de războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei.

Cu toții ne confruntăm cu provocări extreme în abordarea actualei crize energetice și în asigurarea unei aprovizionări cu energie la prețuri accesibile și constante pentru consumatorii și industria noastră, deși impactul asupra statelor membre este diferit, având în vedere specificitățile și vulnerabilitățile naționale.
În astfel de circumstanțe complexe, considerăm că este momentul să punem pe masă toate resursele proprii care ar putea contribui la îndeplinirea obiectivelor noastre comune în materie de securitate energetică şi decarbonizare.
Securitatea energetică şi decarbonizarea trebuie să meargă mână în mână în regiunea Mării Negre pentru a aborda problema diversificării aprovizionării şi a independenţei față de importurile de energie. România și-a asumat un angajament major de a elimina treptat cărbunele din mixul său energetic până în 2032.

În contextul Parteneriatul strategic dintre UE și Azerbaidjan privind livrările de gaze, semnat la 18 iulie 2022 la Baku de către Președintele CE şi Preşedintele Azerbaidjanului, Transgaz împreună cu alţi trei operatori de transport şi sistem din regiune (FGSZ din Ungaria, Bulgartransgaz din Bulgaria, Eustream din Slovacia) au înmânat o scrisoare comună doamnei președinte a Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, la finele lunii septembrie 2022, prin care propuneau ca rolul și potențialul infrastructurii gaziere existente în țările semnatare ale scrisorii să fie luate în considerare şi valorificate în cadrul Parteneriatului dintre UE și Azerbaidjan referitor la posibilitatea de transport gaze naturale dinspre Azerbaidjan (prin Coridorul Sudic) spre țările din Centrul, Estul Europei și Balcani, Republica Moldova şi Ucraina.

Doamna Președinte a Comisiei Europene a apreciat această inițiativă comună și printr-o scrisoare adresată companiei Transgaz la data de 30.01.2023, mulțumește “pentru scrisoarea în care s-a oferit infrastructura existentă și planificată pentru importuri suplimentare de gaz din Azerbaidjan în Europa, în special în Europa Central – Estică. Oferta dvs. şi dorinţa de a ajuta sunt foarte bine-venite. Memorandumul de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei între Uniunea Europeană şi Republica Azerbaidjan este un document strategic care va contribui la diversificarea în continuare a aprovizionării cu gaze naturale a Europei, în conformitate cu obiectivele de decarbonizare pe termen lung ale UE”.
Această iniţiativă comună s-a concretizat la data de 25 aprilie 2023 când a fost semnat la nivel ministerial Memorandumul de înţelegere pentru încurajarea cooperării între Transgaz, Bulgartransgaz, FGSZ, Eustream și SOCAR din Azerbaidjan (Inelul de Solidaritate). În cadrul ceremoniei organizată la Sofia, au participat şi preşedintele Republicii Bulgaria, dl Rumen Radev, preşedintele Republicii Azerbaidjan, dl Ilham Aliyev şi comisarul european pentru Energie, dna Kadri Simson.

Inițiativa Inelul de solidaritate creează cadrul asigurării diversificării rutelor de aprovizionare şi de furnizare a unor cantități suplimentare de gaze naturale din Azerbaidjan către ţările europene, inclusiv către Ucraina şi Republica Moldova.
Referitor la posibilitatea de transport gaze naturale dinspre Azerbaidjan (prin Coridorul Sudic) spre România utilizând infrastructura existentă, prin Culoarul de transport gaze naturale din Azerbaidjan prin Georgia – Turcia (conducta TANAP sau conducta Baku-Tbilisi-Erzurum) gazele azere pot ajunge pe coridorul Transbalcanic, apoi prin conducta de tranzit T2 spre România și mai departe spre ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est şi din Balcani, inclusiv către Ucraina şi Republica Moldova.

După construirea gazoductului Turkish Stream 2 în Bulgaria şi Serbia, conductele de pe Coridorul Transbalcanic au devenit nefuncționale. În această situație, Transgaz a trecut la transformarea prin investiții cu forțe proprii a acestor conducte pe reverse flow și astfel au fost create premisele transportului gazelor naturale pe Coridorul Sudic şi prin conducta de transport internațional gaze naturale T2, o capacitate de 10 miliarde metri cubi pe an (respectiv de 14 miliarde mc/an capacitatea cumulată a conductelor de tranzit internațional T1 şi T2) din Azerbaidjan, dar şi pentru LNG din terminalele din Turcia și Grecia.

În prezent din Azerbaidjan pot fi importate prin Punctul de Interconectare Malkochlar (TR)/ Strandzha (BG), până la 3,5 mld m³/an. După construirea de către operatorul de transport Bulgartransgaz a unei conducte de 63 km pe teritoriul Bulgariei, care în prezent sunt folosiţi din conducta de tranzit T2 de către Bulgaria pentru a transporta gazele din Turkish Stream 2 şi a unei stații de comprimare suplimentare, capacitatea de transport poate fi crescută la 15 mld m³/an, la care, se pot adăuga încă 1,5 mld m³/an dacă se folosește cealaltă interconectare dintre România și Bulgaria de la Giurgiu-Ruse (PI Giurgiu – Ruse).

În perioada de tranziție (trecerea de la cărbune la energii regenerabile și tehnologii mai curate), România se va baza pe gazul natural (combustibil de tranziție) datorită emisiilor sale mai scăzute în comparație cu cărbunele și, de asemenea, datorită capacității sale tehnice de a asigura stabilitatea rețelei în timp ce creștem semnificativ energiile regenerabile din sistemul nostru energetic.

Cererile României pentru Fondul de modernizare reflectă exact direcția de decarbonizare, menținând în acelaşi timp acest element crucial -securitatea energetică – pentru regiunea Europei de Est și pentru întreaga Europă.

Fondul pentru modernizare a fost dedicat Europei Centrale și de Sud-Est, pentru a oferi sprijin în procesul de modernizare, de îmbunătățire a eficienței energetice și de decarbonizare a sistemelor lor energetice, deoarece această regiune este cea mai afectată de războiul de agresiune neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei.
În acest context și în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei, România, reprezentată de Ministerul Energiei, în calitate de autoritate națională desemnată pentru implementarea Fondului pentru modernizare, a depus, la data de 10 august 2023, cinci proiecte de investiții neprioritare pentru a fi evaluate și două proiecte pentru a fi reevaluate de către Banca Europeană de Investiții (BEI) şi, ulterior, pentru a fi finanţate (ultimele două proiecte pentru a fi reevaluate în vederea creșterii ratei de finanţare) din Fondul de modernizare, după cum urmează:
1. Conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea CET Mintia (acoperind şi alţi consumatori industriali şi casnici);
2. Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței aprovizionării cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Işalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni (județul Gorj);
3. Conducta de transport gaze naturale Jupa – Băile Herculane – Orșova Prunişor;
4. Conductă de transport gaze naturale DN600 Mihai Bravu – Siliştea şi transformarea în conductă godevilabilă;
5. Conductă de transport gaze naturale Tetila – Horezu – Râmnicu Vâlcea.
6. Conducta de transport gaze naturale Marea Neagră-Podișor;
7. Conducta de transport gaze naturale Ghercești – Jitaru.

În contextul recentelor declarații de presă ale ministrului ucrainean al energiei, Gherman Galuşcenko, potrivit cărora Ucraina nu va negocia cu Moscova reînnoirea contractului pentru tranzitul gazelor rusești pe teritoriul ucrainean, care urmează să expire anul viitor, proiectele propuse pentru finanțare din Fondul pentru Modernizare, alături de investițiile realizate în România de către TRANSGAZ (conducta BRUA, staţiile de comprimare de la Podișor, Bibești și Jupa), vor duce la creșterea capacităţii de interconectare între România și Ungaria, ţară care la rândul ei a prins în planul său de dezvoltare mărirea capacității între Ungaria şi Slovacia.

Prin urmare proiectele propuse de Transgaz şi de ceilalți operatori de transport și de sistem din ţările semnatare ale Iniţiativei Inelul de Solidaritate pentru finanţare din Fondul pentru Modernizare, duc la compensarea unei părţi a volumelor de gaze, din alte surse decât cele rusești, în aprovizionarea acestor state şi contribuie în mod fundamental la creșterea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale a României, a țărilor din centrul și estul Europei, Ucrainei şi Republicii Moldova.
Suma totală solicitată din Fondul pentru modernizare reprezintă 70% din costurile eligibile ale proiectelor, conform cadrului legal. Pentru sectorul energetic românesc, unul dintre principalele obiective în procesul de decarbonizare este înlocuirea centralelor de producere a energiei pe bază de cărbune cu unități de producere a energiei pe bază de gaze naturale şi surse regenerabile de energie. Pe termen scurt, prin eliminarea treptată a 4.000 MW până în 2026, menținând în același timp securitatea aprovizionării cu energie, implementarea centralelor electrice pe gaz şi a infrastructurii de gaz aferente este de mare importanţă.
Pentru a atinge acest obiectiv, este esențial să se implementeze proiecte de investiții axate pe dezvoltarea, reabilitarea şi consolidarea infrastructurii de transport gaze naturale (care să permită și vehicularea amestecului de gaze naturale cu hidrogen), ce urmează să fie realizate prin implementarea proiectelor de investiții neprioritare menționate mai sus – unul dintre acestea fiind dezvoltarea infrastructurii de conectare a exploatării offshore de gaze din Marea Neagră cu infrastructura de gaze existentă (conducta BRUA).

Proiectul “Ţărmul Mării Negre – Podișor” are prevăzută realizarea interconectării cu Coridorul Transbalcanic, coridor pentru care este asigurată curgerea bidirecţională pe teritoriul României şi totodată această conductă oferă posibilitatea de conectare la Coridorul Vertical din care face parte și conducta BRUA.

Astfel, se creează o conectare între sursele noi de gaze naturale din Marea Neagră şi din bazinul Mării Caspice cu Coridorul Transbalcanic și Coridorul Vertical, sprijinind astfel obiectivele Parteneriatului strategic dintre UE și Azerbaidjan privind aprovizionarea cu gaze naturale.
În acest sens, este important de menţionat că România îşi va reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, deoarece infrastructura de gaze va furniza resursele indispensabile pentru centralele convertite de la cărbune la gaze naturale, în deplină conformitate cu planul de decarbonizare al României.
Astfel proiectele depuse de Transgaz vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cca. 7,6 milioane de tone CO2/an. (cca. 7,8 milioane de tone CO2/an cu un procent de 10% hidrogen în amestec cu gazele naturale).

Răspunsul autorităților române a evidenţiat importanța proiectelor neprioritare depuse în cadrul tuturor acțiunilor de decarbonizare şi de securitate energetică la nivel european. În acest sens, este de o importanță vitală asigurarea finanțării necesare pentru proiectele de infrastructură menționate, pregătite pe bază de hidrogen, în vederea realizării procesului de transport pentru obiectivul comun – decarbonizarea şi neutralitatea climatică. Astfel, având în vedere următoarele premise:
– obiectivul de decarbonizare pe care România trebuie să îl realizeze în cadrul politicii europene în domeniul energiei şi schimbărilor climatice şi ca reformă a PNRR, de asemenea,
– închiderea a peste 4900 MW de unități de producție de energie pe bază de cărbune/lignit, până în 2032,
– provocările geopolitice actuale privind securitatea energetică națională și necesitatea de a asigura în continuare furnizarea de energie către Republica Moldova şi Ucraina,
autoritățile române consideră că este de o importanţă vitală ca toate proiectele de investiții neprioritare depuse în data de 10 august 2023 să fie aprobate pentru a fi finanţate din Fondul pentru modernizare, cu întreaga sumă solicitată, în deplină conformitate cu legislația europeană în vigoare referitoare la finanţarea proiectelor din Fondul pentru modernizare alocat României, astfel încât România să beneficieze de fondurile proprii alocate pentru a dezvolta proiecte de importanţă majoră pentru securitatea energetică în regiunea europeană și pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare în sectorul energetic.
În acest sens, vă rugăm să ne acordaţi întregul sprijin pentru aprobarea în cadrul Comitetului de Investiții a proiectelor propuse și a sumei corespunzătoare solicitate de România, în vederea atingerii obiectivelor comune legate de investițiile pentru Europa, finanţate în cadrul Fondului pentru Modernizare.
În acest sens anul trecut, Transgaz și BEI și au semnat un Acord privind furnizarea de servicii de consultanţă pentru elaborarea şi dezvoltarea unei strategii de decarbonizare a reţelei de transport gaze naturale din România, iar în aprilie 2022, la inițiativa Transgaz, s-a semnat între operatorii de transport şi sistem (OTS) gaze naturale din România (Transgaz), Ungaria (FGSZ), Polonia (Gaz-System) şi Slovacia (Eustream), un Memorandum de înţelegere pentru dezvoltarea regională a unei rețele de hidrogen, inițiativa fiind deschisă şi pentru alţi OTS.
Toate investițiile în infrastructura națională de transport gaze naturale efectuate de către Transgaz, ca și dezvoltările propuse pentru finanțare din Fondul pentru Modernizare, permit transportul gazelor naturale în amestec cu până la 20 % hidrogen, urmând ca pe măsură ce cercetarea în domeniu şi legislația comunitară relevantă privind hidrogenul evoluează, toate gazoductele să permită transportul până la 100 % al hidrogenului cu ajustări de investiţii ulterioare.
Având convingerea că interesul strategic al UE va prevala în actualul context geopolitic caracterizat de lipsa de stabilitate și predictibilitate, România și Transgaz consideră ca fiind extrem de importantă efectuarea unei reevaluări care să adapteze nivelul finanțării acordate din Fondul pentru modernizare la importanța celor cinci proiecte de investiții (la care se adaugă două proiecte pentru reevaluare), respectiv pentru necesitatea alocării fondurilor şi pentru proiectele depuse pentru finanțare din Fondul pentru Modernizare de către FGSZ din Ungaria, Bulgartransgaz din Bulgaria, Eustream din Slovacia şi Gaz-System din Polonia, pentru considerentele detaliate mai sus”.

Sebastian Burduja: Am trimis mai multe proiecte către Fondul de modernizare privind infrastructura de gaze; toate au fost refuzate