Energie – Septimiu Stoica, BRM: Ne jucăm de-a economia de piață; Ce piață de energie este aceea în care există un singur cumpărător? UE a deschis procedură de infringement pe consecințele mecanismului de achiziție centralizată – Sinteza

*Lorant Antal: „În plină criză energetică, era nevoie de o reacție din partea Guvernului, din partea Parlamentului”

*Cristina Prună: „Ordonanța care reglementează piața până în 2025 a instituit monopolul OPCOM, a reglementat profiturile furnizorilor, ceea ce nu este o abordare corectă, în niciun caz”

*Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea privind aprobarea OUG nr. 153/2022

Ce piață de energie este aceea în care există un singur cumpărător, tot el vinde singur mai departe la același preț, s-a întrebat Septimiu Stoica, președinte AGA Bursa Română de Mărfuri, la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence.

El a lansat o dezbatere despre faptul că nu avem o concurență la nivelul formării prețurilor pe piața de energie: “Lucrurile trădează, de fapt, o tendință mai veche pe care am observat-o și am mai discutat-o. Există o obsesie a centralismului în economia românească, din zona politică venind, a monopolurilor, de preferință, de stat, a prețurilor controlate etc. Asta înseamnă că doar ne jucăm de-a economia de piață, cu eforturile de ani de zile, banii investiții, resursele umane.”

El a mai spus ca a simțit un cutremur în zona energiei în anii trecuți: ”Cutremurele sunt urmate de tsunamiuri. Noi avem tsunamiuri, care se cheamă, în România, ordonanțe de urgență.

Am avut, și în anii precedenți, plafonări de prețuri la energie, încercări de introducere a monopolurilor. Dacă s-a sesizat cineva, aceea a fost Uniunea Europeană, care a pus câteva stopuri în acest sens.

Pur și simplu, suntem atenționați că drumul pe care mergem nu este cel bun, pentru că, în această comunitate a statelor, este vorba totusi, despre economie de piață.

Or dacă pachetul acesta de ordonanțe este atât de minunat (n.n. pentru piata de energie) și este gata să fie transformat și în legi, cum se explică oare că Uniunea Europeană tocmai a inițiat și a deschis procedură de infringement exact pe consecințele acestei construcții bizare care se cheamă MACEE (Mecanism de achiziție centralizată de energie electrică)?

Acest mecanism este contrar oricărei rațiuni economice. Este dus până în 2025.

Uniunea Europeană, în comunicatul său de presă, a vorbit de o consecință, și anume că împiedică libera circulație a energiei în spațiul pieței unice europene. În afară de asta, sunt criticate blocajele pentru funcționarea unei burse.

Cred că a construi o piață adevărată într-o țară este un mare activ pe care țara aceea îl dobândește și trebuie să fim foarte atenți să îl conservăm. Este mult mai ușor să blochezi și, dacă mai vin două ordonanțe ca acestea, or să întindă o liniște de mormânt.”

Senatorul Lorant Antal a precizat că fiecare ordonanță de urgență este obligatoriu să se transforme în lege, în parlament.

De asemenea, el a insistat că, pe piața de energie, erau condiții excepționale: “În condiții excepționale, era nevoie de intervenții excepționale. În plină criză energetică, era nevoie de o reacție din partea Guvernului, din partea Parlamentului.”

El a mai spus: „Legat de acest mecanism de achiziție centralizată a energiei electrice, subiectul legat de single buyer a fost dezbătut, unii doreau, alții nu doreau să se facă acest sistem, acum s-a creat acest mecanism de către Guvern.

Dar trebuie să vedem procesul prin care am ajuns la aceste prețuri galopante în România. Totuși, cadrul legal pentru contractele la termen a existat.

Cine a oprit companiile de distribuție ca, pentru consumul tehnologic, să cumpere cantități de energie la termen? Nimeni! Au mers să cumpere pentru consumul tehnologic pe PZU unde prețul era extrem de galopant.

Sunt, într-adevăr, niște probleme pe care le cunoaștem, am avut foarte multe dezbateri privind aceste probleme, dar eu consider că, astăzi, am trecut criza energetică. Chiar la nivelul Uniunii Europene, din 12 februarie, practic oficial s-a încheiat criza energetică, în momentul în care statul suedez a redus riscul de deconectare a rețelelor de energie electrică de la risc ridicat la risc redus.

Deci am reușit să depășim criza energetică și, la nivel legislativ, am punctat acele legi prin care am avut o contribuție la tot ce înseamnă mitigarea crizei energetice.

Dar atenție, din trecut, aveam cadru legislativ ca să putem să prevenim anumite situații. Și da, eram în acea situație paradoxală, că am avut un mix bun, am avut cantități de gaze, am avut cantități de energie electrică și, totuși, prețurile au intrat într-un galop ridicat, pentru că anumiți actori din piață nu și-au făcut temele pe anumite scenarii worst case.”

George Niculescu, presedintele ANRE, a punctat: “În 2019, putea cineva să ia în considerare prețul de 3500-4000 RON/MWh la tranzacționare pe OPCOM, pe PZU? Cineva se gândea că vom ajunge în situația în care energia se va tranzacționa la acest nivel, când media de închidera a prețurilor era undeva la 120-14 RON?

Practic, prin mecanismul acesta de achiziție centralizată, single buyer-ul achiziționează energia la 450 RON. Plafonul acesta de 450 RON este mult mai mare decât prețul la care se tranzacționa energia în 2018 și 2019. Deci, trebuie să ținem cont de faptul că acest plafon a fost setat într-un context în care, dacă nu ne gândeam la consumatorul de energie electrică și de gaze naturale, degeaba vorbeam de investiții în producție, degeaba vorbeam de investiții în rețelele de distribuție și de transport. Pentru că, fără consumator, nu mai aveam acest sistem energetic.”

Deputatul USR Cristina Prună a menționat că nu este și nu a fost niciodată o fană a pieței reglementate: “Chiar am spus-o și la momentul respectiv, cred că nu ne ajută să sporim concurența în piață, să consolidăm piața pe care o avem și să încurajăm investițiile până la urmă. Într-adevăr, această ordonanță care reglementează piața până în 2025 a instituit monopolul OPCOM, a reglementat profiturile furnizorilor, ceea ce nu este o abordare în niciun caz corectă.

Pe de cealaltă parte, ajutorul pe gospodărie care a fost dat prin acest mecanism de reglementare a prețului și de compensare, până acum, a fost de 2000 RON pe gospodărie. Cred că dacă dădeam aceste ajutoare direct, acești 1000-2000 RON pe gospodărie, către consumator și lăsam totuși piața să se regleze, poate puteau fi făcute anumite mecanisme de ajustare, cred că astăzi am fi avut o situație mult mai conectată la evoluția prețului.

Vorbim foarte puțin de ceea ce se întâmplă post 2025, și asta este supărător.

Ok, am înțeles cu toții ce a fost anul trecut, dar noi nu știm ce se va întâmpla post 2025 și mai ales dacă, înainte de 2025, putem să avem niște mecanisme, astfel încât să nu mai luăm o decizie peste noapte, post 2025. Cred că despre asta ar trebui să discutăm mai mult.

Acel infringement de la Comisia Europeană a venit si n-am văzut o reacție a Guvernului despre cum ar putea fi rezolvat el”.

În cadrul evenimentului, Septimiu Stoica a completat: “În zona bursieră, nu este suficient să creezi produsul ca atare pe care să-l omologhezi și să-l proclami în piață, nu este suficient să ai reglementările lui, nu este suficient să ai infrastructura, inclusiv informatică, ci produsul respectiv trebuie să se tranzacționeze si nu este ușor: “O piață se crește în timp, trebuie educați participanții, trebuie optimizat produsul, trebuie customizat pentru spațiul respectiv, este o muncă de promovare și de implementare care se întinde nu pe luni, ci pe ani de zile. (…) Noi suntem extrem de tributari cadrului reglementativ și reglementatorilor și când aceștia greșesc, repercusiunile sunt multiple.

A construi o piață, repet, este un lucru dificil. A o face să nu mai funcționeze, a o stopa o perioadă de timp este un lucru ușor, se poate face din vârful unui pix, la fel cum se proclamă un preț la care să se vândă sau să se cumpere ceva.

A repune pe picioare piata este un lucru mult mai dificil. Nu este ca un buton pe care îl apeși închis-deschis, e un ciclu de histerezis aici, nu te întorci din același punct, trebuie să parcurgi un infern ca să reușești să recuperezi ceea ce aveai și cu multă ușurință distrugeai.

Or, ordonanța 153 impune un model de piață absolut aberant, nu s-a mai vazut așa ceva, în care unul singur cumpără și vinde după aceea tuturor, la preț fix. Și mai spun că asta e piață și concurență și tu ești economie de piață.”

S-a deschis o procedură de infringement exact pe conținutul respectivei ordonanțe, a precizat Septimiu Stoica: „Notificarea Uniunii Europene e publică, poate fi citită. Se vorbește acolo de încălcarea tratatului european, a directivei europene a energiei, a regulamentului. Cele trei norme au fost încălcate toate.

Non-piața aceasta pe care sistemul MACEE a creat-o în România, de o mare originalitate, protocronică în contextul european, este un exemplu viu al faptului că somnul rațiunii naște moștri. Deși dânșii nu visau singuri, erau alături de noi, ne-au întrebat, ne-au consultat și nu au ținut seama de niciunele dintre răspunsurile noastre. Credința mea, după toți acești ani, este că pentru ca o economie de piață să producă bunăstare cetățenilor dintr-un anumit areal unde funcționează respectivii agenți economici, condiția esențială este ca acestora să li se permită să facă ce știu. Dacă se va întâmpla altfel, atunci s-ar putea ca peste noi să se întindă din nou liniștea profundă. Deja pe piață au început să dispară participanți, furnizori mai mici, medii, aceia care rezistă mai greu unor condiții mai aspre. Acum nu mai este nici piața. Aș vrea să credem și să sperăm că lucrurile nu vor fi lăsate așa.”

Astazi, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea privind aprobarea OUG nr. 153/2022 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 27/2022 şi modificarea OUG nr. 119/2022, acte normative privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Iohannis a criticat inclusiv MACEE:  “Considerăm necesară reanalizarea soluţiilor legislative de modificare şi completare a dispoziţiilor privind Mecanismul de achiziţie centralizată de energie electrică. O fundamentare temeinică şi detaliată a soluţiilor legislative în discuţie este necesară şi obligatorie nu doar în scop de informare, ci şi pentru a permite o evaluare adecvată a modului în care sunt respectate limitele impuse prin art. 8 din Regulament, avut în vedere la emiterea OUG nr. 153/2022”.