0.4 C
București
sâmbătă, ianuarie 28, 2023

Energie – Sorin Elisei, Deloitte: În actualul context geopolitic, cresc ambițiile din Fit For 55; companiile trebuie să fie pregătite – video – Sinteza

5 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Companiile trebuie să facă o analiză de impact a reglementărilor care vin din Fit for 55, să aibă acces la o strategie de decarbonare și să se ocupe de implementarea proiectelor, a declarat Sorin Elisei, Director Consultanță la Deloitte România, liderul practicilor de energie și sustenabilitate, la cea de-a patra ediție a Forumului Gazelor Naturale: Criza Energetică – Risc sau Oportunitate pentru FIT FOR 55, organizat de Financial Intelligence.

Acest lucru are loc în condiţiile în care, pe multe calcule şi pe multe studii, chiar și anterior acestei crize, se vedea faptul că țintele sunt – nu aș zice nerealiste -, ci că sunt foarte multe provocări în a putea să implementezi proiecte efective care să ducă la această decarbonare sau „înverzire a economiei”, cu un focus pe sectorul energetic și, în curând, și pe cel de transport, pentru că cele două sectoare sunt cele mai mari contributoare.

Companiile trebuie să se pregătească pentru acest moment, pentru că, dacă nu o vor face, din experienţă putem preconiza că vom avea o transpunere de directive și implementare de regulamente la nivelul statului român după celebra metodă copy-paste și atunci companiile vor învăța probabil la un moment dat pe P&L lor (n.r. raportul P&L-ul indică situația financiară a unei companii) că taxele se vor colecta de la ele pentru a susține această tranziție verde și că vor trebui să facă o schimbare de strategie și de model de business pentru a se putea adapta.

Companiile trebuie să facă o analiză de impact a reglementărilor care vin din Fit for 55, să aibă acces la o strategie de decarbonare și să se ocupe de implementarea proiectelor, a declarat Sorin Elisei, Director Consultanță la Deloitte România, liderul practicilor de energie și sustenabilitate, la cea de-a patra ediție a Forumului Gazelor Naturale: Criza Energetică – Risc sau Oportunitate pentru FIT FOR 55, organizat de Financial Intelligence.

Sorin Elisei a spus: “’În actualul context geopolitic, a apărut Re-Power EU, care – poate spre surprinderea multora – crește ambițiile din Fit For 55. Astfel, în fața crizei energetice, a crizei de producţie de energie electrică şi gaze, Comisia Europeană mai apasă puțin pe pedala de accelerație și ne cere să fim mult mai ambițioși, la orizontul anului 2030. Acest lucru are loc în condiţiile în care, pe multe calcule şi pe multe studii, chiar și anterior acestei crize, se vedea faptul că țintele sunt – nu aș zice nerealiste -, ci că sunt foarte multe provocări în a putea să implementezi proiecte efective care să ducă la această decarbonare sau „înverzire a economiei”, cu un focus pe sectorul energetic și, în curând, și pe cel de transport, pentru că cele două sectoare sunt cele mai mari contributoare.

Companiile trebuie să se pregătească pentru acest moment, pentru că, dacă nu o vor face, din experienţă putem preconiza că vom avea o transpunere de directive și implementare de regulamente la nivelul statului român după celebra metodă copy-paste și atunci companiile vor învăța probabil la un moment dat pe P&L lor (n.r. raportul P&L-ul indică situația financiară a unei companii) că taxele se vor colecta de la ele pentru a susține această tranziție verde și că vor trebui să facă o schimbare de strategie și de model de business pentru a se putea adapta.

Companiile trebuie să facă o analiză de impact a reglementărilor care vin din Fit for 55 și să înțeleagă ce va fi în materie de compliance ca risc și după aceea care sunt oportunitățile. Pentru că oportunitățile în Fit for 55 vin cu ușurarea finanțării sau accesului la finanțare.

De asemenea, ele trebuie să aibă acces la o strategie de decarbonare care să fie clară până în anul 2030, pentru că net zero până în 2050 sună foarte bine, dar în 2050 nu vom putea atinge ținta dacă nu facem paşi până în 2030. A existat mereu această tentație – lasă că facem lucruri spre 2028-2029, că merge pe ultima sută de metri, mai dăm o ordonanță de urgență, mai vedem cum mai ocolim țintele.

Dar Fit for 55 vine cu niște jaloane pentru anii 22-25-27. Dacă noi, ca țară, nu ne facem țintele, e clar că ni se taie accesul la finanțare pe liniile respective.

Din strategia de decarbonare vine adevărată provocare de implementare a proiectelor. Sunt foarte multe companii care aleargă astăzi după proiectele de sute de MW de energie regenerabilă, este o efervescență foarte mare în piață, dar măcar bine că avem proiecte.

Nu vedem Green-Deal întors din drum, dar eu, personal, văd mai degrabă 2030 transformat în 2035, din perspectiva țintelor.

Prin PNIESC și prin Renewable Energy Directive versiunea a 2-a, avem niște ținte pentru 2030 în situația actuală și un nivel de ambiție pe care România întotdeauna și l-a asumat la nivelul de bază, la nivelul supraviețuirii, în sensul în care punctăm un milestone și punem o cifră într-un numit plan care, până la urmă trece, pe sub radarul Comisiei.

În momentul actual, pe strategiile și pe planurile curente, vrem să folosim gaz pentru echilibrarea surselor regenerabile pe care trebuie să le integrăm până în 2030, sunt capacități de producție care ajung la aproape 4000 de megawați instalați în centrale atât de cogenerare, cât și în CCGT-uri, în așa fel încât să putem să echilibrăm la circa 10.000 de megawați de energie regenerabilă în 2030, dar aici vom avea niște probleme.

Dincolo de decizia care se va lua pentru perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, input-ul de gaze în producția de energie electrică este discutabil.

Astăzi, sunt pe masă multe proiecte de centralele electrice cu ciclu combinat cu turbină cu gaze (CCGT) care nu au PPA-uri și nu au gazul natural asigurat pentru funcționare. Şi în perspectiva anilor 2026-2027, când trebuie să retragem Unitatea 1 de la Cernavodă, avem cele două proiecte ale Complexului Energetic Oltenia – în subsidiar, aş vrea să spun că aprobarea planului de restructurare CEO a fost o mare realizare, dar implementarea lui începe să lase de dorit – care nu ştim dacă vor fi gata.

În aceste condiţii, va trebui să avem niște opțiuni de rezervă şi ar trebui să fim puţin mai focusaţi pe implementare, în condiţiile în care România a pus o mare presiune, inclusiv în negocierile pentru taxonomie, ca gazul să fie eligibil din această perspectivă.

În ceea ce privește încălzirea centralizată în SACET-uri, rolul gazului și în scenariul actual și în scenariul viitor va trebui să scadă, fiind presaţi de țintele de introducere de energie regenerabilă.

Mai avem astăzi şi o perspectivă în transport, sunt consumuri în creștere de GPL pe piața auto și o soluție clară, disponibilă și benefică din perspectiva costului pentru camioanele grele este reprezentată de CNG (gaz natural comprimat)”.

În opinia lui Sorin Elisei, Uniunea Europeană nu vede pe viitor un rol foarte marcant pentru gazul natural decât în contextul actual: “Poate că această criză va mai schimba puțin optica de face modelări vizavi de 2030 și ar trebui să ne preocupăm mai mult despre ceea ce se va întâmpla mâine sau poimâine în industrie.

Referitor la poziţia României vizavi de ținta de regenerabile care se negociază, dacă astăzi suntem cu tot cu hidro undeva la 50% pondere energie regenerabilă când vorbim de electricitate, în viitor va trebui ca minimul să fie de 65% ca să acomodăm creșterea de care avem nevoie de energie regenerabilă în rețea. Încă nu am văzut calcule legate de câtă electricitate verde avem nevoie pentru hidrogen, pentru că hidrogenul va fi acceptat în condițiile în care în spate există energie electrică regenerabilă.

Din punctul meu de vedere, amenințări majore pentru gazele naturale vin şi pe partea de clădiri și pe partea de industrie. Mai ales în industrie, sunt anumite ramuri care vor vedea hidrogenul ca înlocuitor, având în vedere temperaturile necesare în procesele industriale, precum şi oportunitățile de finanțare pe care le oferă Comisia la pachet cu Fit for 55, respectiv RePower, în condiţiile în care există acest cântec oarecum de lebădă al industriei vizavi de stranded assets.

Cu alte cuvinte tot ce construim nou și tot ce proiectăm nou în materie de gaze naturale, trebuie să aibă legătură cu hidrogenul verde, cu un mix. Felicit Delgaz Grid că a început testarea în premieră a utilizării hidrogenului în amestec cu gazele naturale, în sfârșit se face ceva legat de hidrogen în România realmente și cu rezultate palpabile – sper eu – în viitorul apropiat.

Dacă ne uităm la ce linie de forță trasează în prezent Comisia, lucru care se va reflecta apoi în legile din România, în politici și măsuri care se vor implementa pe piață, companiile vor trebui să aleagă dacă vor face investiții în continuare în asset-uri legate de gaze, zic eu pe un termen scurt, relativ mediu, poate 3- 5 ani, uitându-se la ce return pot să genereze astfel de investiții, dar viitorul în continuare este verde.

Referitor la finanţare, stăm foarte mult și ne uităm la oportunitățile de finanțare nerambursabile venite prin diverse instrumente generate de la nivelul Comisiei. Slăbiciunea noastră în avea un buget național și sprijin național pentru proiectele noastre ne afectează foarte mult și ne face să gândim modalități creative și să investim foarte mult timp în a pune virgule în diverse programe tip PNRR sau alte programe de finanțare, în așa fel încât să pară că e ok, să se vadă că putem să susținem și aceste investiții.

Dar, mai devreme sau mai târziu, există niște funcționari la Comisie care spun: ați promis ceva, ați scris ceva, țineți-vă de acele lucruri și, de aceea,  Comisia Europeană este vazută câteodată ca un bau-bau. Ideea este că tot noi am scris acolo cu mâna noastră că ne propunem anumite lucruri pe care acum vrem să le schimbăm și multe dintre ele le justificăm prin contextul crizei energetice mai mult sau mai puțin justificat”.

Conform lui Sorin Elisei, sunt foarte multe consecințe legate de ceea ce înseamnă Fit for 55 pentru industrii și estimările în care vedem 600 de GW pe solar instalați până în 2030 ca să atingem aceste ținte combinate – RePower şi Fit for 55 – spune foarte mult.

Domnia sa a explicat: “Sigur că în spate trebuie să ne gândim la criza de pe lanțurile de aprovizionare legate de panouri fotovoltaice și așa mai departe, dar pentru fiecare sector, că vorbim de energie electrică, încălzire și răcire și transport, mesajul pe care l-am mai dat de multe ori este că pachetul Fit for 55/RePower este foarte bine articulat, greu de ocolit, este greu să pui virgule și trebuie să te apuci de lucru încă de pe acum, ca să atingi țintele pentru 2030.

Tergiversarea sau tărăgănarea unor lucruri nu vor ajuta pentru că o să ajungem exact ca în exercițiul financiar 2014-2020 în care am făcut 65% absorbție fonduri undeva în 2021. Timpul nu o să mai aibă foarte multă răbdare cu noi, cel puțin în ceea ce privește energia, și atunci va depinde foarte mult de cât mai consumăm și de inițiativele de eficiență energetică.

Mesajul meu către companii este: statul vă va putea ajuta la un moment dat cu o strategie, cu un plan, cu niște politici și măsuri, dar în cele mai multe cazuri va depinde de voi să atingeţi țintele”.

 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!