1.7 C
București
luni, decembrie 6, 2021

Energie – SPECIALIŞTI DIN MEDIUL DE AFACERI: “Avem o creştere galopantă a preţurilor din energie, care vor rămâne pentru o perioadă la valorile actuale” – 29.10.2021 – Sinteza

4 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

... În prima parte ne vom confrunta în continuare cu preţuri tot la nivel ridicat", a spus Horhoianu, care a notat că România are un deficit de producţie foarte mare în prezent.Mihai Aniţei.

Andrei Ceclan, preşedintele SAMER: “Uităm că sectorul energetic nu este făcut să existe în sine, ci este făcut pentru consumatori” Mihai Aniţei, country manager Ameropa: “Azomureş nu poate produce la preţul din prezent al gazului” Andrei Horhoianu, director operaţiuni ENEL X România: “Vom vedea o uşoară atenuare a preţurilor spre sfârşitul anului viitor”

România şi Uniunea Europeană se confruntă cu o creştere galopantă a preţurilor din energie electrică şi gaze naturale, preţuri care vor rămâne pentru o anumită perioadă de timp la valorile nemaiîntâlnite din prezent, au afirmat, ieri, mai mulţi specialişti din sectorul de energie şi din mediul de afaceri, în cadrul unui eveniment organizat de publicaţia Energymonics.ro. Potrivit acestora, preţurile ridicate la gaze naturale creează mari probleme în industrie, iar în Europa mulţi producători mari au închis deja liniile de producţie.

“Suntem într-un moment de tranziţie al preţurilor. Avem o creştere galopantă a preţurilor la energie electrică. Noi nu am luat în calcul că preţurile vor rămâne în aceste valori nemaiîntâlnite până acum. Noi credem că pe undeva la 100 de euro ar trebui să se alinieze la un moment dat energia electrică. (…) Fiind vorba pe viitor despre tot mai mulţi consumatori de energie electrică, reţelele vor trebui întărite, şi cu siguranţă asta va veni cu un cost care se va regăsi în cadrul facturilor pe care le vom plăti. Credem noi că undeva la 10-15 ani de zile, preţul energiei, stabil, va fi undeva între 160-170 şi 200 de euro pe MWh. Asta pe zona de rezidenţial, iar pe industrial probabil undeva cu 25% mai mic”, a spus Marian Dor, directorul general al companiei Wiren, furnizor de soluţii la cheie pentru energie solară.

Amintim că România nu are de-a face acum cu preţuri de 100 de euro/MWh, ci cu preţuri chiar şi de 300 de euro – pe PZU se cumpără energie şi cu 1.600 de lei MWh şi se cumpără practic orice pachet de energie se scoate. Situaţia este problematică din cauza şocului în economie din moment ce noi am pornit de la 250 de lei pe MWh, deci 50 de euro/MWh. Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei, a avertizat săptămâna trecută că dacă aceste facturi se vor duce mai departe în industrie vor închide 20-30% din industria României: “Sunt producători care ar prefera să închidă o perioadă, mai ales că există incertitudini, nu se ştie ce se va întâmpla, este şi pandemia”.

Marian Dor a mai spus că în momentul de faţă preţurile la energie electrică sunt foarte sus şi că pentru trimestrul al patrulea din acest an se preconizează păstrarea într-o zonă de peste 200 de euro. Pentru primul trimestru al lui 2022 directorul Wiren a estimat că preţurile vor continua să crească spre 300 de euro/MWh.

Mihai Aniţei, country manager Ameropa: “Preţurile gazelor naturale au început să se calmeze prin oprirea majorităţii consumatorilor mari de gaze din Europa”

Andrei Horhoianu, director de inginerie şi operaţiuni la ENEL X România, a afirmat că, în prezent, ne confruntăm cu un context complicat datorat lipsei de energie din piaţă.

“Această creştere se datorează dezechilibrului dintre producţie şi cerere. O piaţă concurenţială funcţionează foarte bine atâta timp cât cererea şi producţia se reglează. (…) Pe măsură ce creşti competitivitatea din piaţă cu siguranţă aceste preţuri care au un nivel ridicat la momentul actual vor urma un trend descrescător după o perioadă de timp. (…) În pieţele mature, cum este Germania, care dictează piaţa în Europa, lucrurile au început să se întâmple într-un mod mult mai accelerat şi vom vedea o uşoară atenuare a preţurilor, din păcate eu spun spre sfârşitul anului viitor. În prima parte ne vom confrunta în continuare cu preţuri tot la nivel ridicat”, a spus Horhoianu, care a notat că România are un deficit de producţie foarte mare în prezent.

Mihai Aniţei, country managerul Ameropa, companie ce deţine singurul producător de fertilizanţi pentru agricultură din România şi principalul consumator de gaze naturale din ţara noastră, Azomureş, a afirmat la rândul său că măsurile guvernului nu acoperă nevoile Azomureş, care nu este nici pe lista de plafonare, nici pe cea de compensare şi nici pe cea de excludere de la plata tarifelor de transport sau a accizelor.

“Astăzi, România are un deficit de gaz de circa 2-3 miliarde de metri cubi care se puteau cumpăra (din timp), avem capacitate de stocare sau pur şi simplu puteam să cumpărăm direct şi să consumăm pe o perioadă şi atunci aveam un preţ mediu de undeva la 170-180 de lei pe MWh, care însemna o creştere de 20%. Astăzi ne confruntăm cu preţuri de 500% mai mari. Industria va plăti şi mare parte din industrie se va închide. Nu poţi să produci, nu vrei, nu ai cum să-ţi vinzi produsele. Deci produsele noastre nu au crescut de 5 ori (la nivel de preţuri). Vă dau exemplul Azomureş: pentru noi gazul este materie primă, nu ardem gazul de pomană şi înseamnă 80% din costul de producţie. Produsele au crescut, dar nu de 5 ori. Cred că mare parte din industrie, dacă se va menţine trendul acesta, se va închide. Compensarea nu face decât să crească taxele pe viitor. Taxele, accizele şi costurile din preţul energiei şi a gazului veneau spre decarbonare”, a spus Aniţei.

Acesta a adăugat că preţurile gazelor naturale “au început să se calmeze prin oprirea majorităţii consumatorilor mari de gaze din Europa”. “Eu văd o scădere a preţurilor gazelor pe anul viitor şi asta vine din scăderea cererii”, a afirmat Aniţei.

Azomureş este cel mai mare consumator de gaze naturale din România, cu o pondere de circa 10% din consumul total.

Aniţei, Ameropa: “Viitoarea criză majoră, în următorii 10-15 ani, va fi o criză alimentară”

Aniţei a mai afirmat că în România nu se investeşte deloc în infrastructură”: În sistemul naţional, şi de gaz şi de electricitate, infrastructura este total dezechilibrată. La electricitate producătorii sunt în sud-est şi consumatorii în vest, iar lucrul acesta va fi din ce în ce mai periculos pe viitor. La gaz la fel, avem presiuni mult mai mici decât în Europa şi în general în sistemul de transport al gazului. După părerea mea o soluţie ar fi legarea producătorului de energie cu consumatorul, deci unităţi mici care să deservească consumul pentru că sistemul de infrastructură, în noile condiţii de Green Deal, nu va face faţă”.

El a mai precizat că soluţia pentru instalarea de panouri fotovoltaice ar fi folosirea clădirilor deja existente. Aniţei a mai afirmat că în următorii 10-15 ani următoarea criză majoră va fi o criză alimentară.

“Ce s-a întâmplat cu panourile fotovoltaice: au mâncat foarte mult din pământul agricol, iar asta a dus la o creştere masivă a preţului la cereale, în detrimentul produsului tehnic. Soluţia ar fi să folosim clădirile pe care le avem deja. România este plină de clădiri industriale, atât folosite cât şi nefolosite, astfel încât să nu afectăm zona de food care după părerea mea va fi următoarea criză, în următorii 15 ani, după criza energetică. (…) Optimizarea este o soluţie aproape categorică în viitori ani. Nu poţi să produci, dacă produsele tale nu se vând nu poţi să produci şi astăzi, la preţul de energie de astăzi, vă dau un exemplu, Azomureş nu poate produce, la preţul de 100 sau 80 de dolari cât este azi megawatt-ul de gaz. Atunci soluţia e un cerc vicios: noi nu mai producem, preţurile cresc la produsele finale, totul se duce în agricultură unde eficienţa scade. Totul se duce în zona alimentară şi totul creşte. (…) Eşti forţat să mergi în zona de digitalizare şi eficienţă”, a explicat Aniţei.

Totodată, acesta a spus că în anii următori şi agricultura va fi inclusă în schema de certificate de emisii de dioxid de carbon.

“Agricultura încă nu a intrat în sistemul EU-ETS (schema de certificate de carbon a UE – n.r.), însă Comisia Europeană, alături de institute de cercetare şi firme private, de circa 15 ani, au creat un sistem în care fermierul îşi poate calcula singur câte emisii de carbon are pe hectar şi în felul acesta îşi poate calcula un cost. Eu cred că în anii următori şi agricultura va intra în acest joc şi atunci vom fi de la egal la egal cu celelalte industrii, industria mare”, a spus Mihai Aniţei.

Andrei Ceclan, preşedintele SAMER: “Suntem într-un deficit cronic de producere a energiei electrice”

Totodată, Andrei Ceclan, preşedintele Societăţii Auditorilor şi Managerilor Energetici din România (SAMER), consideră că actuala criză energetică are foarte mare legătură cu securitatea energetică, atât la nivel naţional cât şi la nivel european.

“Securitate energetică înseamnă să avem capacităţi suficiente, ca rezervă, pentru momente în care consumul creşte mai mult decât în mod normal. Asta, din păcate, nu se mai întâmplă în România. Suntem într-un deficit cronic de producere a energiei electrice (…) şi suntem deja supuşi, aproape zilnic, la limita maximă de interconectare, de transfer a energiei de la vecini la noi, în vârfurile de sarcină”, a spus Ceclan, care a adăugat că sursele regenerabile de producţie nu pot fi luate în considerare pentru securitatea energetică pentru că sunt surse impredictibile.

Acesta a mai precizat că, în România, consumatorii nu sunt doar vulnerabili, ci vulnerabilizaţi de piaţa de energie.

“Nu este corect ca consumatorului să-i mai spunem vulnerabil, ci vulnerabilizat, de tot ceea ce se întâmplă în piaţa asta, şi de la nivel politic şi din toate zonele. Pentru că toată lumea vorbeşte de sectorul energetic uităm că sectorul energetic nu este făcut ca să existe în sine, ci este făcut pentru consumatori. Uităm că defapt consumatorii sunt cei care contează. În prezent, în România, cred că peste 90% dintre consumatori sunt vulnerabilizaţi şi nu-şi încălzesc casele iarna, decât parţial, în bucătărie şi dormitor, pentru că nu-şi permit, asta înainte de criza energetică”, a afirmat Ceclan.

Marian Dor, CEO Wiven: “Forţa de muncă specializată va fi o problemă pentru sectorul energetic”

Marian Dor a mai afirmat că forţa de muncă calificată va fi o problemă pentru sectorul energetic pe anii viitori şi pentru realizarea de investiţii.

“Odată cu soluţiile de eficienţă energetică şi instalări de panouri fotovoltaice pe acoperişuri sau parcări pentru partea de autoconsum vine şi partea de instalări de câmpuri, parcuri fotovoltaice. Discutam săptămâna trecută de câţiva GW care vor fi instalaţi în următorii 5-8 ani de zile. Aceste două lumi au la bază acelaşi aproape, constructorul, instalatorul efectiv. Cu siguranţă vom întâmpina o problemă cu toţii pe partea asta pentru că oricât de mult personal calificat am avea noi sau alţii nu cred că este deajuns nici pe departe pentru ceea ce putem noi să facem. Într-o viteză maximală să spun aşa am ajunge la câteva sute de MW pe an instalaţi dar atât”, a spus Dor.

Totodată, Andrei Ceclan a mai spus că la facultăţile de energetică din toată ţara se ocupă în general sub un sfert din locuri.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.bursa.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Urmareste-ți competitia in social media!