27.1 C
București
miercuri, mai 25, 2022

Energie – Videoconferinţa ZF/BRD „Matricea SWOT a economiei româneşti în 2022“. Cristian Bisa, managing partner al VirtualBoard: „Companiile trebuie să aibă un plan de management al riscurilor, aşa cum clădirile au planuri pentru situaţii de urgenţă sau incendii“ – Sinteza

2 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

Reprezentantul VirtualBoard a explicat că antreprenorii trebuie să dezvolte un plan financiar pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, prin care să poată estima evoluţia activităţii businessului şi să poată pregăti planuri alternative în funcţie de eventualele riscuri identificate...

El a adăugat că nu există o soluţie care să poată fi aplicată în cadrul mai multor companii care trec printr-o situaţie de criză.

„Remarcăm că într-o criză cea mai importantă resursă pentru manageri şi antreprenori e timpul, pentru că într-un timp foarte scurt trebuie să ia decizii bune pentru companii.

Cristian Bisa, managing partner al VirtualBoard: Managerul şi antreprenorul trebuie să poată estima impactul riscurilor, pentru că «e rău» înseamnă ceva, dar «e rău cu o scădere de» înseamnă altceva.

„Trebuie să estimăm adâncimea «prăpastiei» pentru a dezvolta şi a avea planuri alternative în funcţie de riscuri.“

Companiile trebuie să aibă pla­nuri pentru situaţii ne­pre­văzute care să conţină măsuri care să susţină activitatea businessului în diferite contexte de criză, precum pandemie, creşterea preţurilor la energie şi gaz sau conflictul armat dintre Rusia şi Ucraina, aşa cum clădirile au planuri pentru situaţii de urgenţă sau incendiu.

„În primul rând trebuie să existe un plan de management al riscurilor, pentru ca antreprenorii sau managerii să ştie care sunt riscurile, să înţeleagă ariile care sunt impactate de risc, să estimeze un impact potenţial, să planifice măsuri, să bugeteze planul de răspuns şi să aibă responsabili pentru managementul de risc“, a spus Cristian Bisa, managing partner al VirtualBoard, platformă de management pentru dezvoltarea afacerilor. El a fost prezent în cadrul videoconferinţei ZF/BRD „Matricea SWOT a economiei româneşti în 2022“, realizată de ZF în parteneriat cu BRD – Groupe Société Générale.

Reprezentantul VirtualBoard a explicat că antreprenorii trebuie să dezvolte un plan financiar pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, prin care să poată estima evoluţia activităţii businessului şi să poată pregăti planuri alternative în funcţie de eventualele riscuri identificate.

„Compania trebuie să îşi modeleze financiar un plan din punctul de vedere al unor indicatori de impact major. Exemple de indicatori ar putea fi numărul de luni în care cererea va fi scăzută sau numărul de luni în care activitatea îşi va reveni. Important este şi nivelul de ren­tabilitate prin esti­marea costurilor directe în totalul cifrei de afaceri, astfel încât printr-o serie de sce­narii managerul sau antreprenorul să poată estima impactul, pentru că «e rău» înseamnă ceva, dar «e rău cu o scădere de» înseamnă altceva. Practic, estimăm adân­cimea prăpastiei pentru a avea planuri alternative în funcţie de riscuri“, a spus Cristian Bisa.

El a adăugat că nu există o soluţie care să poată fi aplicată în cadrul mai multor companii care trec printr-o situaţie de criză. „Nu există o soluţie general valabilă. Nu există o astfel de soluţie nici la nivelul economiei, nici la nivelul sectoarelor economice. Iar pentru companii din acelaşi domeniu de activitare rezultatul poate fi diferit chiar dacă trec prin aceeaşi situaţie. Soluţia fiecărei companii trebuie să fie specifică ei. Iar soluţiile diferă de cost, de timpul de implementare, gradul de adaptare al companiei, de mărimea companiei şi numărul de angajaţi.“

De asemenea, una dintre cele mai importante resurse pe care le au antreprenorii şi managerii este timpul. Astfel, dacă întreprinderile au planuri de management de risc şi iau măsuri adecvate din timp, şansele de continuare a activităţii cresc în situaţii de criză.

„Remarcăm că într-o criză cea mai importantă resursă pentru manageri şi antreprenori e timpul, pentru că într-un timp foarte scurt trebuie să ia decizii bune pentru companii. Iar managerii trebuie să răspundă rapid la situaţii periculoase, de criză. Dacă nu ai timp şi nu reacţionezi bine, eşti în pericol.“

Întrebat câtă energie ar trebui să aloce antreprenorii şi managerii acestor planuri de management al riscurilor, Cristian Bisa a răspuns că totul depinde de rezultatele obţinute în etapele de analiză a riscului.

„Dacă riscul este foarte mare, dacă am un impact major asupra activităţii, atunci am nevoie de o echipă pentru managementul şi urmărirea riscurilor. Totul depinde şi este în funcţie de riscuri şi de mărimea companiei.“

Ce a mai spus Cristian Bisa în cadrul evenimentului ZF/BRD

Să ne imaginăm trei antreprenori care pleacă la munte împreună. Cei trei urcă la o cabană. Au aer curat, pădure, trei masivi muntoşi lângă cabană. Ies dimineaţă la cafea. La un moment dat, unul dintre ei se duce la cabanier, închiriază un snowmobil şi se duce la ceilalţi doi. Acum vreau să fiu „prevăzător“. Ne punem întrebarea „pot fi avalanşe?“ Ca răspuns spunem că nu se poate să avem avalanşe aici, nu au mai fost de mult. Dar nu trece mult timp şi de pe un versant începe să cadă zăpada. Antreprenorul cu snowmobilul îi întreabă pe ceilalţi doi dacă vor să urce, aceştia refuză şi astfel primul antreprenor pleacă singur spre vale, zăpada pe urmele lui, dar se salvează. Imediat, şi de pe al doilea munte începe să cadă zăpada. Unul dintre cei doi antreprenori rămaşi se uită în stânga şi în dreapta, apoi se urcă repede într-un brad înalt. La două secunde distanţă, vine a treia avalanşă. Până să se uite ultimul antreprenor în stânga sau în drepta îl ia zăpada şi se duce la vale.

Concluzia – cele trei avalanşe sunt: criza pandemică, în urma căreia toate ţările au oferit bani, au stimulat mediului de business şi era clar că la o cerere mare dată de banii investiţi în piaţă şi o ofertă care nu urmăreşte nivelul cererii o să fie o inflaţie, la rândul ei dublată de a doua avalanşă, cea a preţurilor la energie, care la rândul ei antrenează costuri mai mari de producţie, implicit preţuri mai mari pe piaţă. Vine şi a treia criză sau avalanşă, care este reprezentată de conflictul armat dintre Ucraina şi Rusia, ceea ce implică o presiune la nivelul disponibilităţii de materii prime şi materiale.

Comportamentele managerilor şi antreprenorilor – primul antreprenor e cel proactiv, care s-a gândit la pericole, a avut un plan şi a acţionat rapid, şi practic el este cel care are oportunităţi. Al doliea este cel care s-a urcat în vârful bradului, a scăpat pe moment dar nu ştim câte şanse mai mare, spre deosebire de primul, care a acţionat din timp şi a ajuns la baza pârtiei, salvându-se. Iar al treilea antreprenor este cel contemplativ, care nu a făcut nimic şi a fost luat de avalanşă, care s-a bazat pe stat şi pe măsurile de susţinere pe timp de criză care vin din mediul public.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!