24.7 C
București
miercuri, iulie 6, 2022

Fonduri Europene – Ministerul Cercetării face demersuri să atragă fonduri europene – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

„În acest moment, ministerul pe care-l conduc nu are o alocare bugetară mare, este, de fapt, dintre cele mai mici, deşi ar trebui să fie vârful de lance (…) al modelului de creştere economică pentru România, dar lucrăm la asta şi şansa sunt fondurile europene atât prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi prin fondurile structurale”, a spus Sebastian Burduja, miercuri, la evenimentul „Starea Naţiunii: Nivelul Literaţiei Digitale în România”.

„Suntem ultimii pe cele mai multe dimensiuni, e adevărat, suntem între fruntaşi pe câteva dintre acele direcţii, de exemplu, numărul de absolvenţi din domeniul IT&C, dar nu avem specialişti, conform aceluiaşi index, deci, foarte mulţi pleacă.

Practic, ministerul a aşteptat o poziţie a CERN-ului din Elveţia cu privire la abordarea faţă de acest institut, însă până vine această poziţie, la finalul lunii iunie, am decis să suspendam participarea României la acest institut, să iniţiem demersul de rechemare a cercetătorilor români care sunt acolo şi să suspendăm orice fel de implicare în proiectele acestui institut”, a adăugat Sebastian Burduja.

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării face demersuri să atragă fonduri europene, în contextul în care are printre cele mai mici alocări bugetare, a declarat ministrul de resort, Sebastian Burduja.

„În acest moment, ministerul pe care-l conduc nu are o alocare bugetară mare, este, de fapt, dintre cele mai mici, deşi ar trebui să fie vârful de lance (…) al modelului de creştere economică pentru România, dar lucrăm la asta şi şansa sunt fondurile europene atât prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi prin fondurile structurale”, a spus Sebastian Burduja, miercuri, la evenimentul „Starea Naţiunii: Nivelul Literaţiei Digitale în România”.

El a punctat că pe indicele DESI (Digital Economy and Society Index), Romania este „codaşă”.

„Suntem ultimii pe cele mai multe dimensiuni, e adevărat, suntem între fruntaşi pe câteva dintre acele direcţii, de exemplu, numărul de absolvenţi din domeniul IT&C, dar nu avem specialişti, conform aceluiaşi index, deci, foarte mulţi pleacă. În ceea ce priveşte literaţia digitală, suntem iarăşi pe ultimul loc pentru tinerii între 16 şi 24 de ani. Doar 56% au abilităţi de bază, deci, iată de unde plecăm astăzi, locul 27 din 27. Cred că trebuie să facem mai mult, să vorbim mai puţin, avem instrumentele de finanţare necesară. De asemenea, avem un parteneriat şi împreună cu ministrul Sorin Cîmpeanu sunt convins că putem pune în operă proiectele extrem de complexe care, de altfel, sunt şi prevăzute în PNRR”, a afirmat Sebastian Burduja.

În altă ordine de idei, întrebat de jurnalişti referitor la decizia de a retrage România dintr-un concurs care avea loc în Rusia, el a precizat că hotărârea a fost luată în contextul războiului din Ucraina, pe care l-a catalogat drept „o agresiune nejustificată, ilegală şi imorală”.

„Este vorba despre Institutul Unificat pentru Cercetări Nucleare. (…) România participă la această competiţie de mulţi ani împreună cu alte ţări din regiunea noastră, inclusiv state membre UE. Practic, ministerul a aşteptat o poziţie a CERN-ului din Elveţia cu privire la abordarea faţă de acest institut, însă până vine această poziţie, la finalul lunii iunie, am decis să suspendam participarea României la acest institut, să iniţiem demersul de rechemare a cercetătorilor români care sunt acolo şi să suspendăm orice fel de implicare în proiectele acestui institut”, a adăugat Sebastian Burduja.

Potrivit Raportului privind nivelul de literaţie digitală al elevilor din România, elaborat de Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţei Şcolare, în parteneriat cu UiPath Foundation, scorul mediu total obţinut pentru întregul eşantion este de 65,93 de puncte. Această medie reflectă un nivel mediu minim funcţional al competenţelor digitale pentru populaţia şcolară evaluată. Procentul elevilor din intervalul de vârstă 6-18 ani încadraţi la un nivel înalt funcţional al literaţiei digitale este de 25%. Nivelul primar înregistrează cei mai mulţi elevi nefuncţionali, cel gimnazial are cei mai mulţi elevi minim funcţionali, în timp ce acela liceal reflectă cei mai mulţi elevi funcţionali din punct de vedere al competenţelor digitale.

Sursa: Agerpres.ro

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.finantare.ro).

Accesați aici articolul integral !

spot_img

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!