4.1 C
București
miercuri, noiembrie 30, 2022

Fonduri Europene – PNS e croit în așa fel încât foarte puțini fermieri ar putea lua proiecte cu bugete foarte mari – Sinteza

4 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Ce înseamnă acest Plan? 16 miliarde de euro, fonduri europene alocate pentru dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale din România pentru perioada 2023-2027.

După demisia domnului Chesnoiu, este evident că PNS este un subiect mult prea complicat pentru școala de cadre de partid a PSD, care, în pană de alte idei, l-a relansat pentru această responsabilitate pe domnul Petre Daea, fost ministru al Agriculturii în guvernele Năstase (2004), Grindeanu, Tudose şi Dăncilă (2017-2019).

Experiența în politici agricole şi strategii de dezvoltare rurală a domnului Daea este puțin recunoscută la nivel european, umbrită de declarații belicoase făcute la adresa cormoranilor, în Parlamentul European, de insistența de a face din oaie un brand național al României şi de spaima interpreților din instituțiile europene confruntați cu paroxismul logic al panseurilor domnului ministru.

Europarlamentarii Dacian Cioloș și Alin Mituța au publicat un editorial în care critică activitatea fostului ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu, cât și pe cea a lui Petre Daea, proaspăt numit din nou la portofoliul agriculturii. Inserăm textul integral, așa cum a fost el publicat pe .

Unul dintre eșecurile naționale pe care guvernarea PSD-PNL-UDMR le ține sub preș cu strășnicie este Planul Național Strategic pentru agricultură al României (PNS). Ce înseamnă acest Plan? 16 miliarde de euro, fonduri europene alocate pentru dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale din România pentru perioada 2023-2027. Un sprijin financiar esențial pentru fermierii români, pentru întregul sector agroalimentar românesc, într-o perioadă în care criza alimentară bate la ușă. Bani absolut necesari pentru asigurarea unui cadru de investiții predictibil, pentru ca agricultura românească să-și sporească productivitatea, competitivitatea şi valoarea adăugată.

În loc să pună proptele pentru angajări prin Ministerul Agriculturii, fostul ministru PSD Adrian Chesnoiu ar fi trebuit să se ocupe serios de acest proiect, fundamental pentru direcțiile de dezvoltare ale agriculturii românești în următorii cinci ani. În schimb, a făcut un plan prost, depus cu o întârziere de două luni, un plan trimis înapoi de Comisia Europeană cu 49 de pagini de critici și observații.

După demisia domnului Chesnoiu, este evident că PNS este un subiect mult prea complicat pentru școala de cadre de partid a PSD, care, în pană de alte idei, l-a relansat pentru această responsabilitate pe domnul Petre Daea, fost ministru al Agriculturii în guvernele Năstase (2004), Grindeanu, Tudose şi Dăncilă (2017-2019).

Experiența în politici agricole şi strategii de dezvoltare rurală a domnului Daea este puțin recunoscută la nivel european, umbrită de declarații belicoase făcute la adresa cormoranilor, în Parlamentul European, de insistența de a face din oaie un brand național al României şi de spaima interpreților din instituțiile europene confruntați cu paroxismul logic al panseurilor domnului ministru. La nivel național, programe de finanțare susținute cu cerbicie de domnul Daea în precedentele sale mandate au fost eșecuri răsunătoare. Programul „Tomata”, spre exemplu, în care s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro, bani plătiți din buzunarul românilor și care ar fi trebuit să sprijine producătorii români în raport cu samsarii și importatorii, și-a ratat țintele, având în vedere că în aceeași perioadă de implementare importurile de roșii au crescut.

Cu toate acestea, domnul Daea este alegerea PSD-PNL-UDMR pentru portofoliul Agriculturii, acceptată rapid de președintele Iohannis, şi este ministrul care va trebui să coordoneze şi să deblocheze discuțiile pe Planul Național Strategic pentru agricultură al României – un plan care acum este lipsit de viziune, lipsit de soluții și de propuneri coerente.

Planul Național Strategic pentru agricultură al României – ce lipsește?

Dacă dorește să nu continue politica PSD de condamnare a agriculturii românești la subdezvoltare, există câteva elemente foarte importante care trebuie integrate în Planul Național Strategic şi asupra cărora domnul ministru Daea ar trebui să se aplece cu atenție:

Deși suntem în miezul unui război care amenință securitatea alimentară la nivel global, guvernarea PSD-PNL-UDMR nu a considerat necesar să propună în Planul Naţional Strategic pentru agricultură un sprijin pentru sectorul cerealier sau pentru floarea-soarelui şi alte oleaginoase. Blocada rusească a exportului de cereale şi de îngrășăminte chimice duce la creșteri de prețuri la inputuri şi la unele produse alimentare. Dincolo de aceste dificultăți, situația poate fi şi o oportunitate pentru unele categorii de producători, dacă aceștia ar fi sprijiniți să se poziționeze pe piețe noi şi să se consolideze structural. Totodată, în situația în care avem probleme de aprovizionare cu fertilizatori, ar trebui să ne preocupe găsirea unor soluții alternative inovatoare pentru o mai bună utilizare a fertilizatorilor organici. Aceștia nu vor putea suplini total nevoia de fertilizatori chimici, dar pot funcționa foarte bine în unele sectoare agricole şi în anumite regiuni. Nu am văzut astfel de idei în PNS.

România are cel mai mare număr de ferme mici din toată Uniunea Europeană – aproximativ 2.5 milioane de ferme și gospodării dețin până la două hectare, 660.000 de ferme dețin între 2 și 5 hectare. Totuși, cu excepția plății redistributive obligatorii, care redirecționează 10% din subvenții către fermele de până la 50 de hectare, nu am văzut în Planul făcut de Guvern vreo măsură reală de sprijin pentru fermele mici şi mijlocii. Nicio perspectivă pentru o creștere semnificativă a gradului de asociere și cooperare între fermieri, pentru modernizare, investiții sau înscrierea produselor lor în scheme de calitate europene. Mai mult, PNS nici măcar nu mai include schema de plată simplificată pentru micii fermieri, de până la 1.250 de euro, folosită în perioada de programare precedentă.

Deși există posibilitatea unor astfel de măsuri, PNS-ul României nu include, de exemplu, nicio măsură de sprijin pentru dezvoltarea procesării la nivel de fermă. De zeci de ani vorbim despre faptul că România exportă multe materii prime, ieftine, dar când avem la dispoziție bani pentru creșterea capacității de procesare, care ne-ar permite o producție cu valoare adăugată, guvernarea PSD-PNL-UDMR nu face nimic în acest sens.

Nu am văzut vreo preocupare pentru împăduriri – Guvernul PSD-PNL-UDMR pare să fie interesat de păduri numai atunci când trebuie să le taie. În forma actuală, Planul Național Strategic nu prevede niciun sprijin pentru împăduriri, ci doar finalizarea unor proiecte începute în anii precedenți. În plus, proprietarii de păduri cu suprafețe mai mici de 100 de hectare nu ar primi sprijin financiar. Uniunea Europeană vrea să planteze 3 miliarde de copaci până în 2030, Guvernul PSD-PNL-UDMR are alte griji. Deși PSD și PNL s-au plâns de lipsa investițiilor pentru irigații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), actualul PNS nu prevede finanțări serioase în acest domeniu. Nu vedem un plan realist de sisteme de irigații locale în bazinele care pot valorifica bine din punct de vedere agricol o astfel de resursă. La fel ca în cazul PNRR, Ministerul Agriculturii s-a mulțumit doar să trimită Comisiei niște planuri de irigații inspirate din perioada comunistă, care nu mai sunt adaptate anului în care trăim, în care cantitatea de apă și energia folosită trebuie să fie optimizate prin folosirea de tehnologii noi.

De altfel, partea de protejare a mediului şi de agricultură durabilă este aproape inexistentă. Deși suntem printre țările europene cele mai afectate de schimbările climatice și vedem în fiecare an secete și fenomenul deșertificării, nu am văzut o preocupare reală pentru sporirea rezilienței agriculturii românești la schimbările climatice sau pentru practici agricole prietenoase cu mediul. PNS-ul actual conține doar câteva măsuri foarte puțin ambițioase.

Cu alte cuvinte, Ministerul Agriculturii propune să plătească fermierii pentru practicile care deja sunt comune în România, cum ar fi înierbarea intervalului dintre rânduri în livezi și vii, dintr-un buget prevăzut pentru fermierii care depun eforturi suplimentare ca să facă o agricultură mai prietenoasă cu mediul. Asta arată incapacitatea de a creiona noi intervenții și lipsa de voință de a propune orice fel de schimbare pentru a moderniza și pentru a crește reziliența sectorului agricol, într-o perioadă în care toate semnalele arată că trebuie să schimbăm modul în care producem hrana și îngrijim solul și să o facem cu o grijă mai mare față de mediu.

Nu am văzut măsuri serioase pentru agricultura din zona de munte. Doar o treime din suprafețele de pajiști ar primi sprijin – aproximativ 778.000 de hectare dintr-un total de 2,37 milioane – mai puțin decât în oricare dintre perioadele de programare precedente. Comisia Europeană chiar a cerut României să explice de ce a scăzut cu 60% ajutorul față de perioada de programare 2014-2022 pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, precum zonele montane.

Pentru guvernarea actuală, Persoanele Fizice Autorizate (PFA-urile) nu contează. O noutate a PNS-ului este faptul că persoanele fizice autorizate nu mai sunt eligibile pentru mai multe scheme de sprijin, ceea ce înseamnă că aproximativ 60.000 de beneficiari nu vor mai putea accesa aceste scheme. Pentru mulți fermieri, PFA este prima opțiune prin care își gestionează fermele, iar eliminarea PFA-urilor din criteriile de eligibilitate pentru accesarea banilor este încă o lovitură dată mai ales micilor fermieri.

În schimb, am observat în propunerea PNS aceeași politică pe care cei de la PSD, PNL și UDMR o cunosc atât de bine și o practică de peste 30 de ani în România: hrănirea cormoranilor de partid.

Am văzut că PNS e croit în așa fel încât foarte puțini fermieri ar putea lua proiecte cu bugete foarte mari. De exemplu, doar 72 de beneficiari ar putea accesa un buget de peste 250 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacității de procesare a produselor agricole în afara fermei.

Similar, doar 108 beneficiari ar profita de un buget de 151 de milioane de euro pentru ferme de fructe și doar 63 de beneficiari ar avea acces la un buget de 50 de milioane de euro în sectorul strugurilor de masă, al florilor și al hameiului.

România are la dispoziție 16 miliarde de euro pe care îi poate investi în modernizarea, digitalizarea, diversificarea și înverzirea agriculturii românești.

Un program prost înseamnă încă o oportunitate ratată pentru agricultura României. Într-o perioadă în care România are o șansă istorică de a-și afirma adevăratul potențial de putere agricolă europeană, măsurile propuse de Guvernul PSD-PNL-UDMR fac din agricultura țării una de secol al XIX-lea.

Din păcate, în materie de politici economice și agricole, ministrul proaspăt numit la Agricultură pare și dumnealui împietrit în sistemul planificat comunist în care s-a format pe vremea lui Ceaușescu. Ne-am bucura să ne înșelăm.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (agrointel.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!