1.4 C
București
luni, ianuarie 17, 2022

HoReCa – PROFIT NEWS TV Schimbări în turismul românesc: Sejururi mai scurte, serviciile all-inclusive prind avânt, apartamentele de închiriat neclasificate au proliferat – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

Cum a arătat anul 2021 pentru industria turismului din România? Destinațiile interne au fost preferate în detrimentul celor externe, scumpirile și inflația se resimt și în buzunarele turiștilor... „Patronii din turism încearcă să țină în frâu aceste creșteri, dar nu vor mai putea să o facă foarte mult timp pentru că o fac din profit, care nu mai există... Și totuși din cele circa 1.200 de hoteluri existente la nivel național, doar 56 de firme care operează hoteluri și-au declarat insolvența în ultimii doi ani, arată datele centralizate și transmise de Registrul Comerțului pentru Profit.ro... Semn că industria hotelieră a reușit totuși să supraviețuiască, cel puțin comparativ cu alte segmente din domeniul ospitalității.Unul dintre motive este faptul că 2019 a fost cel mai bun an al turismului românesc, cu rate de profit bune, ceea ce a ajutat hotelierii să se mențină pe linia de plutire în 2020...

Cum a arătat anul 2021 pentru industria turismului din România? Destinațiile interne au fost preferate în detrimentul celor externe, scumpirile și inflația se resimt și în buzunarele turiștilor, sejururile au devenit mai scurte, cel puțin în zona montană, în timp ce structurile de cazare neclasificate au proliferat în sezonul de vară, pe motiv că prețurile ar fi mai mici. 

„Sunt foarte puțini turiști care au plecat în destinații externe raportat la numărul de turiști care în general pleacă de acasă să petreacă revelionul. Românii în continuare nu au cultura concediului, cultura vacanței și asta se vede și în cifrele foarte mici. E o schimbare de mentalitate în ceea ce privește petrecerea concediilor. În anul pe care l-am încheiat am observat o scădere dramatică a numărului de zile petrecute în concediu, pe fondul incertitudinii, nesiguranței dată de Covid și, în ultima perioadă, și de situația economică care se anunță a fi din ce în ce mai rea, iar vacanțele sunt primele tăiate de pe lista de cumpărături”, a spus la PROFIT NEWS TV, Dragoș Răducan, prim vicepreședinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Scumpirile din ultimul an la energie, dar și la alimente, potrivit acestuia, au început să se resimtă și în buzunarul turiștilor. 

„Patronii din turism încearcă să țină în frâu aceste creșteri, dar nu vor mai putea să o facă foarte mult timp pentru că o fac din profit, care nu mai există, pentru că cei doi ani de pandemie au măcinat rezervele patronilor din turism, iar măsurile de compensare au venit pentru multe afaceri prea târziu și sunt insuficiente”, continuă Dragoș Răducan. 

Și totuși din cele circa 1.200 de hoteluri existente la nivel național, doar 56 de firme care operează hoteluri și-au declarat insolvența în ultimii doi ani, arată datele centralizate și transmise de Registrul Comerțului pentru Profit.ro. Semn că industria hotelieră a reușit totuși să supraviețuiască, cel puțin comparativ cu alte segmente din domeniul ospitalității. Unul dintre motive este faptul că 2019 a fost cel mai bun an al turismului românesc, cu rate de profit bune, ceea ce a ajutat hotelierii să se mențină pe linia de plutire în 2020, primul an al pandemiei.

Dragoș Răducan aduce însă în discuție exemplul altor state din Uniunea Europeană, care au primit compensații la o zi distanță după ce s-a anunțat lockdown-ul sau închiderea activității în restaurante și hoteluri. 

„La noi s-a întâmplat cu foarte mare întârziere și cu foarte mare greutate. Din această cauză, aproape jumătate din personalul angajat în acest sector a migrat spre alte țări sau spre alte sectoare mai puțin afectate”, explică prim vice-președintele FPTR. 

O altă schimbare remarcată de acesta este scurtarea duratei sejururilor. Litoralul a devenit o destinație de trei nopți de cazare, în timp ce zona montană tinde să devină o destinație de o zi, fără cazare. 

„Ceea ce s-a întâmplat și în acest sfârșit de an, când gradul de ocupare al hotelurilor de pe Valea Prahovei a fost de 75% . Sunt turiști care pleacă dimineața și vin seara. Se va menține în continuare această tendință de micșorare a duratei de sejur și în acest an pentru că oamenii, chiar dacă doresc să plece de acasă, probabil că nu vor mai avea bani”, atrage el atenția.

Și absența voucherelor de vacanță a modificat și, totodată, a afectat piața turismului locală. Mulți dintre turiști s-au orientat către structurile de cazare neclasificate (n.red. neautorizate de Ministerul de Resort), care practică tarife mai mici. 

„Din această cauză, apartamentele de închiriat neclasificate au proliferat în această vară și ajung să depășească numărul de locuri din structurile clasificate”, mai spune acesta, adăugând că, în ultimul an, turiștii au început să prefere și serviciile all-inclusive, în special familiile. „În pandemie a crescut numărul de hoteluri care oferă aceste servicii, pentru că la acest tip de hoteluri intră numai cei care sunt cazați în hotelul respectiv. Și există multă mai mare siguranță în ceea ce privește protecția sanitară”.

Pentru a veni în sprijinul industriei de turism, Guvernul a anunțat la finalul anului trecut că voucherele de vacanță, în cuantum de 1.450 lei, se vor acorda până la data de 31 decembrie 2026. 

”Această măsură a atenuat o mare parte din efectele negative ale pandemiei COVID-19 asupra sectorului turistic, cetățenii români posesori de vouchere de vacanță achiziționând pachete turistice în țară în perioadele în care structurile de primire turistice nu au avut activitatea suspendată. De altfel, un efect complementar al acestei măsuri a fost creșterea numărului de solicitări de autorizare a unităților de cazare. La nivel național, creșterea a fost de 10% comparativ cu anii precedenți”, se arată în Expunerea de motive.

Decizia Guvernului vine la scurt timp după ce operatorii din turism s-au plâns că în 2021 s-a resimțit lipsa voucherelor de vacanță, chiar dacă anul per ansamblu a fost mai bun decât 2020.

Cea mai mare provocare a industriei rămâne însă lipsa de personal, care va fi suplinită de muncitorii străini. 

Chiar recent Yosef Gavriel Peisakh, General Manager Work From Asia, una dintre companiile cu cea mai mare experiență pe piața serviciilor de recrutare a personalului asiatic din România, activă pe piață din 2010, declara pentru profit.ro că, în prima jumătate a anului, circa 30.000 de muncitori din diferite zone ale Asiei, dar și din Africa vor veni în România.

„Tinerii nu mai vor să lucreze în acest sector de activitate. Se orientează să plece către alte țări sau spre alte sectoare de activitate mai puțin supuse riscului de a le fi închise peste noapte activitatea”, subliniază Dragoș Răducan. 

Doar 121.000 de turiști și-au petrecut Revelionul 2021/2022 într-o destinație din România, cu 32% mai puțin în comparație cu Revelionul 2019/2020, și au cheltuit aproape 25,6 milioane de euro, în scădere cu 40% raportat la aceeași perioadă a anului 2019, an de referință în turismul autohton, arată datele centralizate de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Față de anii trecuti, rezervările pentru Revelion s-au făcut pe ultima sută de metri, iar durata sejurului a scăzut de la 5 la 3 nopți de cazare față de anul trecut, explicația fiind și faptul că zilele legale nelucrătoare de 1 și 2 ianuarie au picat în weekend. În consecință, multe unități de cazare din România au avut un grad de ocupare mic sau chiar au fost goale, arată FPTR.

În primul an al pandemiei industria turismului a fost la limita supraviețuirii, cu pierderi catastrofale, de ordinul sutelor milioanelor de lei, relevă date centralizate de platforma confidas.ro și furnizate Profit.ro. Agențiile de turism au fost și încă sunt pe muchie de cuțit din cauza crizei sanitare. 

În 2020, România număra 3.418 de agenții de turism aflate în stare de funcțiune, care totalizau o cifră de afaceri de circa 1,5 miliarde de lei. Aproape jumătate dintre acestea au raportat pierderi cumulate de 183 de milioane de lei, în timp ce restul au reușit totuși să înregistreze un profit însumat de aproximativ 123 de milioane de lei. O diferență uriașă față de profitul net înregistrat în 2019, de 349 de milioane de lei, și o cifră de afaceri cumulată de 4 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.profit.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Urmareste-ți competitia in social media!